cĭumág, V. cĭomag.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭomág n., pl. ege (turc. čomak, čumak; pol. czumak, ung. csomak). Baston gros. Lovitură de cĭomag: a trage cuĭva un cĭomag. – În Olt. cĭumag. V. bîtă, reteveĭ, topuz.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink