2 definiții pentru ciuluc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciuluc sn [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 242/34 / Pl: ~uce / E: tc çöllük, çöllyk] (Tcî) Pustietate.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciuluc, ciulucuri, s.n. (înv.) loc deșert, pustietate.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ciuluc
ciuluc substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)