opțiuni
2 intrări
3 definiții

Explicative DEX

ciuc1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: bg чук] (Reg) Târnăcop.

Enciclopedice

CIUCU, George (1927-1990, n. Cristian, jud. Brașov), matematician român. M. coresp. al Acad. (1974), prof. univ. la București. Lucrări în domeniul teoriei probabilităților și al aplicațiilor acesteia.

Arhaisme și regionalisme

ciuc, ciucuri, s.n. (reg.) târnăcop, cioacă.

Intrare: Ciucu
Ciucu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ciucu
Intrare: ciuc (obiect)
ciuc (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciuc
  • ciucul
  • ciucu‑
plural
  • ciucuri
  • ciucurile
genitiv-dativ singular
  • ciuc
  • ciucului
plural
  • ciucuri
  • ciucurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „ciucu” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50