CITITÓR, -OÁRE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citește. 2. (În sintagma) Cititor în stele = astrolog. 3. (Inform.; în sintagma) Cititor de cartele = dispozitiv periferic care permite introducerea informației după o cartelă perforată într-un sistem de prelucrare automată a datelor; lector. [Var.: (pop.) cetitór, -oare s. m. și f.] – Citi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
hai
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Cu sensul 3. (din informatică) substantivul este neutru, calchiat după fr. lecteur și engl. reader. -
Alexutsu
CITITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care citește. Rubrica ~orilor. ◊ ~ în (sau de) stele (~ de zodii) persoană care practică astrologia; astrolog; zodier. /a citi + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CITITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care citește. Public ~. /a citi + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CITITÓR s. (rar) lector, (înv.) citeț. (~ al unei cărți.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cititór s. m., pl. cititóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cititoáre s. f., g.-d. art. cititoárei, pl. cititoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cititór-încasatór s.m. Lucrător care citește contorul și încasează factura ◊ „Într-una din serile trecute, G.M., cititor-încasator la exploatarea energo-energetică Botoșani, se întorcea de la serviciu spre casă.” Sc. 19 XII 72 p. 2. ◊ „L.C. era [...] cititor-încasator la Întreprinderea de rețele electrice Maramureș.” Sc. 19 III 74 p. 2 (din cititor + încasator)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cititor, -oare, cititori, -oare s. m., s. f. bețiv.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink