CITÉ SITÉ/ s. n. 1. oraș (vechi). 2. cartier. (< fr. cité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

-CÍT(Ă) elem. cito-.
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cítă, cíte, s.f. (reg.) semn făcut de oameni la măsurarea unui loc.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cî́te adv. (lat. căta, d. vgr. katá, din care, cînd n´avea acc., s´a făcut rom. cătă, apoĭ, supt [!] infl prep. în -e, căte, păstrat în cătelin orĭ supt infl. luĭ cît; lat. cata mane, în fiecare dimineață; it. cada-uno, cad-uno, pv. cada-un, vfr. che-ün, sp. pg. cada). – În unire cu un num., formează num. distributive (lat. singuli, bini ș. a.): cîte unu (doĭ, doŭă ș. a.) saŭ unu cîte unu (doĭ, doŭă ș. a.). Cîte ceva, în fiecare dată ceva: de cîte orĭ vine, îmĭ aduce cîte ceva. Cîte puțin saŭ puțin cîte puțin, încet, treptat, în fie-care dată puțin: malu s´a dărămat [!] cîte puțin.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cîte-odátă (eo doŭă silabe saŭ numaĭ una) adv. Une-orĭ, din cînd în cînd. V. avremĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink