ciorpăi vt [At: DA / Pzi: ~esc / E: rs черпать] (Reg) A scoate (cu lingura) dintr-un lichid.

❍ CIORPĂI (-ăesc) vb. tr. Bucov. A scoate (cu găleata) apă din puț, a scoate cu lingura ciorba, etc. dintr’o strachină, dintr’o oală: au luat și ei o lingură și s’au dat la ciorpăit cu moșnegii din oală (SB.) [rut. čerpaty].

ciorpăi, ciorpăi, vb. IV (reg.) a scoate cu lingura bucățile de carne din ciorbă.