7 definiții pentru cioroaică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIOROAICĂ, cioroaice, s. f. 1. Cioară. 2. Epitet dat unei femei brunete, oacheșe. – Cioroi + suf. -oaică.
CIOROAICĂ, cioroaice, s. f. 1. Cioară. 2. Epitet dat unei femei brunete, oacheșe. – Cioroi + suf. -oaică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cioroaică sf [At: ISPIRESCU, L. 362 / Pl: ~ice / E: cioroi + -oaică] 1 (Orn) Cioară (Coracias garrulus). 2 (Reg; prt) Roi. 3 Câine de vânătoare. 4 (Dep) Femeie brunetă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOROAICĂ, cioroaice, s. f. Cioară. Cînd era cioroaica barză Mai venea la noi la varză. POP.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭoroáĭcă f., pl. e (augm. d. cĭoară). Epitet ironic Țigancelor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cioroaică s. f., g.-d. art. cioroaicei; pl. cioroaice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cioroaică s. f., g.-d. art. cioroaicei; pl. cioroaice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cioroaică s. f. (sil. -roai-), g.-d. art. cioroaicei; pl. cioroaice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cioroaică, cioroaicesubstantiv feminin
- 1. Cioară. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cioară
- Cînd era cioroaica barză Mai venea la noi la varză. POP. DLRLC
-
- 2. Epitet dat unei femei brunete, oacheșe. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Cioroi + sufix -oaică. DEX '98 DEX '09