cĭorfăĭálă, V. cĭurfuĭală.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭurfuĭálă f., pl. ĭelĭ (ung. csörfölni, a flecări, ca fleșcăraĭe față de flecăresc). Nord. Fleșcăraĭe, tină: întorsu-s´aŭ cînele [!] la borîtura sa și porcul spălat în cĭurfuĭala pîcliĭ (Cant.). – Alt ex. din Btș. [Șez, 31, 42], unde se zice și cĭorfăĭală În Cov. ciorofală, pl. e.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink