opțiuni
  • info

13 definiții pentru ciordi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom).

CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom).

ciordi vt [At: CIHAC II, 56 / V: ciur~ / Pzi: ~desc / E: rrm čor] (Fam) A fura.

CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A fura (la repezeală) lucruri fără prea mare valoare; a șterpeli. Stau aici, nu ciordesc nimica, zău. GALAN, Z. R. 140. Întind mîna, fie să ciordească ceva dintr-un sac, fie să cerșească. STANCU, D. 361. Abia ne mai ținem Zilele cu cîte o găină sau altă pasăre ce putem să ciordim de pe ici, de colo. ISPIRESCU, L. 368.

A CIORDI ~esc tranz. fam. (lucruri mărunte) A fura cu abilitate; a șterpeli; a șterge. /<țig. cior

ciordì v. a fura cu dibăcie fără a se simți (vorbind mai ales de țigani): ce putem să ciordim de pe ici de colo ISP. [Țigăn, ČORDO, participiu dela ČORAO, a fura].

ciurdi v vz ciordi

cĭordésc v. tr. (țig. čordo, part. d. čorao, a fura. Cp. și cu ung. csorditni, a pune să se scurgă, csörditni, a plesni din bicĭ). Pop. A fura, șterpeli.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciordi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, 3 sg. ciordește, imperf. 1 ciordeam; conj. prez. 1 sg. să ciordesc, 3 să ciordească

ciordi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, imperf. 3 sg. ciordea; conj. prez. 3 să ciordească

ciordi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, imperf. 3 sg. ciordea; conj. prez. 3 sg. și pl. ciordească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIORDI vb. v. fura, lua, sustrage.

ciordi vb. v. FURA. LUA. SUSTRAGE.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciordi, ciordesc v. t. a fura

Intrare: ciordi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciordi
  • ciordire
  • ciordit
  • ciorditu‑
  • ciordind
  • ciordindu‑
 singular plural
  • ciordește
  • ciordiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciordesc
 (să)
  • ciordesc
  • ciordeam
  • ciordii
  • ciordisem
a II-a (tu)
  • ciordești
 (să)
  • ciordești
  • ciordeai
  • ciordiși
  • ciordiseși
a III-a (el, ea)
  • ciordește
 (să)
  • ciordească
  • ciordea
  • ciordi
  • ciordise
plural I (noi)
  • ciordim
 (să)
  • ciordim
  • ciordeam
  • ciordirăm
  • ciordiserăm
  • ciordisem
a II-a (voi)
  • ciordiți
 (să)
  • ciordiți
  • ciordeați
  • ciordirăți
  • ciordiserăți
  • ciordiseți
a III-a (ei, ele)
  • ciordesc
 (să)
  • ciordească
  • ciordeau
  • ciordiră
  • ciordiseră
ciurdi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciordi, ciordescverb

  • 1. familiar A fura (lucruri mărunte). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fura lua sustrage șterge șterpeli
    • format_quote Stau aici, nu ciordesc nimica, zău. GALAN, Z. R. 140. DLRLC
    • format_quote Întind mîna, fie să ciordească ceva dintr-un sac, fie să cerșească. STANCU, D. 361. DLRLC
    • format_quote Abia ne mai ținem zilele cu cîte o găină sau altă pasăre ce putem să ciordim de pe ici, de colo. ISPIRESCU, L. 368. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.