CIORAP, ciorapi, s. m. 1. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul, confecționat din fire de bumbac, de lână, de mătase sau din fire sintetice. ◊ Compus: ciorap-chilot sau ciorap-pantalon = ciorap lung, continuat cu chilot; dres³ (1). ◊ Expr. A strânge bani la ciorap = a aduna bani, a face economii. 2. Tub izolant cu care se îmbracă capetele bobinelor electrice. – Din tc. çorab.

ciorap-pantalon s. m. Ciorap lung, continuat cu chilot ◊ „Se găsesc costumașe ursuleț, traininguri pentru toate vârstele, jachete cu glugă, ciorapi-pantaloni, paltoane din stofă ori blană tricotată, blănuri de la măsura 30 la 40 etc.” Sc. 11 XI 64 p. 1. ◊ „Luni 10 mai a avut loc lansarea pe piață a ciorapilor-pantalon din fire lycra [...]” R.l. 12 V 93 p. 8; v. și autoadeziv (din ciorap + pantalon; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 325; DEX-S)

ciorap sm [At: CANTEMIR, HR. 205/30 / V: cer~, ~rac², ~rep, cirep, gi~ / Pl: ~i / E: tc čorab] 1 Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul, confecționat din fire din bumbac, de lână, de mătase sau din fire sintetice Si: (înv) cioc, colțun, ștrimf, (Buc; lpl) cioareci. 2 (Ban) Obială (neagră). 3 (Îc) ~-chilot (sau ~-pantalon) Dres. 4 (Îs) Cal cu ~i Cal cu pete albe pe fluierul piciorului. 5 (Pfm; îe) A strânge bani la ~ A economisi. 6 Tub izolant cu care se îmbracă, la capete, bobinele electrice.

CIORAP s. 1. (Transilv.) cioc, (Mold.) colțun, (Transilv., Ban. și Maram.) ștrimf. (Poartă ~i groși.) 2. ciorapi-pantalon = dres.

CIORAP s. m. (Mold., ȚR) Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul. A: Plata păcatului ca despletitura ciorapului fiind. CANTEMIR, HR. Răpia cine ce putea. . . cine cerapi, cine călțuni, cine pălării. IM 1754, 75^r. B: Răpiia cine ce putea. . . cine cearapi, cine călțuni, cine pălării. IM 1730, 106^r. Variante: cearap (IM 1730, 106^r), cerap (IM 1754, 75^r). Etimologie: tc. çorap.