ciolár, ciolári, s.m. (reg.) înșelător, trișor.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭolár, V. gĭolar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

gĭolár m. (d. gĭol). Vest. Acela care joacă foarte bine la arșice orĭ la bile și, pin [!] urmare, ĭa toate arșicele saŭ bilele adversaruluĭ. – În est cĭolar. V. nucar și as.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink