ciocire - definiție și paradigmă | dexonline

2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciocire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: cioci²] (Reg) Chercheleală.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciocire s.f. (reg.) cherchelire, îmbătare.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cioci, ciocesc, vb. IV refl. (reg.) a se chercheli, a se îmbăta, a se afuma.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: ciocire

ciocire substantiv feminin

substantiv feminin (F107)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	ciocire	ciocirea
nominativ-acuzativ	plural	ciociri	ciocirile
genitiv-dativ	singular	ciociri	ciocirii
genitiv-dativ	plural	ciociri	ciocirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: cioci (vb.)

cioci⁴ (vb.) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (V406)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cioci	ciocire	ciocit ciocitu‑	ciocind ciocindu‑	singular	plural
		(a) cioci	ciocire	ciocit ciocitu‑	ciocind ciocindu‑	ciocește	ciociți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	ciocesc	(să) ciocesc	cioceam	ciocii	ciocisem
	a II-a (tu)	ciocești	(să) ciocești	cioceai	ciociși	ciociseși
	a III-a (el, ea)	ciocește	(să) ciocească	ciocea	cioci	ciocise
plural	I (noi)	ciocim	(să) ciocim	cioceam	ciocirăm	ciociserăm ciocisem
	a II-a (voi)	ciociți	(să) ciociți	cioceați	ciocirăți	ciociserăți ciociseți
	a III-a (ei, ele)	ciocesc	(să) ciocească	cioceau	ciociră	ciociseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)