2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIOBĂNESC, -EASCĂ, ciobănești, adj. Care aparține ciobanului, privitor la cioban, specific ciobanului. ◊ Câine ciobănesc = nume dat unor rase de câini mari și puternici, folosiți de obicei pentru paza turmelor și a stânii. – Cioban + suf. -esc.
ciobănesc, ~ească a [At: BELDIMAN, TR. 385 / Pl: ~ești / E: cioban + -esc] 1 De cioban2 (1). 2 Pastoral. 3 Al ciobanului2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOBĂNESC, -EASCĂ, ciobănești, adj. Care aparține ciobanului, privitor la cioban, specific ciobanului. ◊ Câine ciobănesc = rasă de câine mare și puternic, folosită de obicei pentru paza turmelor și a stânii. – Cioban + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CIOBĂNESC, -EASCĂ, ciobănești, adj. De cioban; care aparține ciobanului. Cîine ciobănesc. Măciucă ciobănească.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOBĂNESC ~ească (~ești) Care ține de ciobani; propriu ciobanilor; păstoresc. Câine ~. /cioban + suf. ~esc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciobănesc a. de cioban: să-mi dai glugă ciobănească POP. ║ ciobănește, adv. ca ciobanii, după obiceiul ciobanilor: băiatul se pune ciobănește într’un genunchiu CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) cĭobănésc v. intr. Îs cĭoban, trăĭesc ca cĭoban.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) cĭobănésc, -eáscă adj. De cĭoban.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBĂNI, ciobănesc, vb. IV. Intranz. A fi cioban, a sluji ca cioban. ♦ Refl. A se face cioban. – Din cioban.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBĂNI, ciobănesc, vb. IV. Intranz. A fi cioban, a sluji ca cioban. ♦ Refl. A se face cioban. – Din cioban.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
ciobăni [At: ALECSANDRI, T. 613 / Pzi: ~nesc / E: cioban2] 1 vi A fi cioban (1). 2 vt A face pe cineva cioban2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOBĂNI, ciobănesc, vb. IV. Intranz. A fi cioban, a sluji ca cioban. O dată am ciobănit o vară, cu gînd ca toamna, cu cîștigul, să-mi cumpăr dinți. CAMILAR, TEM. 40. Am învățat a cînta din fluier... să giuri c-am ciobănit de cînd îs pe lume. ALECSANDRI, T. 613. ◊ Refl. A se face cioban. Miul mi se ciobănea, Cu oițele-mi pornea Și-n pășune le mîna. TEODORESCU, P. P. 502.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A CIOBĂNI ~esc 1. intranz. A practica ocupația de cioban; a fi cioban. 2. tranz. A face să se ciobănească. /Din cioban
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE CIOBĂNI mă ~esc intranz. A deveni cioban. /Din cioban
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciobănì v. a fi, a se face cioban: foaie verde și o lalea, Miul mi se ciobănia POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciobănesc adj. m., f. ciobănească; pl. m. și f. ciobănești
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciobănesc adj. m., f. ciobănească; pl. m. și f. ciobănești
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciobănesc adj. m., f. ciobănească; pl. m. și f. ciobănești
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciobăni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciobănesc, 3 sg. ciobănește, imperf. 1 ciobăneam; conj. prez. 1 sg. să ciobănesc, 3 să ciobănească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciobăni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciobănesc, imperf. 3 sg. ciobănea; conj. prez. 3 să ciobănească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciobăni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciobănesc, imperf. 3 sg. ciobănea; conj. prez. 3 sg. și pl. ciobănească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIOBĂNESC adj. v. pastoral.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOBĂNESC adj. pastoral, păstoresc, (înv. și reg.) păcurăresc. (Viață ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBĂNI vb. a păstori, (înv. și reg.) a păcurări. (~ de mai mulți ani.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOBĂNI vb. a păstori, (înv. și reg.) a păcurări. (~ de mai mulți ani.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ciobăni, ciobănesc v. t. a viola.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ciobănesc, ciobăneascăadjectiv
- 1. Care aparține ciobanului, privitor la cioban, specific ciobanului. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pastoral păcurăresc păstoresc
- Câine ciobănesc. Măciucă ciobănească. DLRLC
- 1.1. Câine ciobănesc = nume dat unor rase de câini mari și puternici, folosiți de obicei pentru paza turmelor și a stânii. DEX '09
-
etimologie:
- Cioban + sufix -esc. DEX '09
ciobăni, ciobănescverb
-
- O dată am ciobănit o vară, cu gînd ca toamna, cu cîștigul, să-mi cumpăr dinți. CAMILAR, TEM. 40. DLRLC
- Am învățat a cînta din fluier... să giuri c-am ciobănit de cînd îs pe lume. ALECSANDRI, T. 613. DLRLC
- 1.1. A se face cioban. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Miul mi se ciobănea, Cu oițele-mi pornea Și-n pășune le mîna. TEODORESCU, P. P. 502. DLRLC
-
-
etimologie:
- cioban DEX '09 DEX '98