8 definiții pentru ciobi, ciobire   conjugări / declinări

CIOBÍRE, ciobiri, s. f. Acțiunea de a ciobi și rezultatul ei. – V. ciobi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOBÍRE s. 1. ciobit, ciocnire, știrbire. (~ a unui pahar.) 2. v. spargere.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciobíre s. f. (sil. cio-), pl. ciobíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOBÍ, ciobesc, vb. IV. Tranz. A știrbi, a sparge în parte sau a crăpa un obiect casant. – Din ciob.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A CIOBÍ ~ésc tranz. (obiecte casante) 1) A preface în cioburi; a sparge în bucăți. 2) A face să piardă o parte din margine; a știrbi. /Din ciob
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOBÍ vb. 1. a (se) ciocni, a (se) știrbi. (S-a ~ un pahar din serviciu.) 2. v. sparge.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciobí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciobésc, imperf. 3 sg. ciobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciobeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

ciobi, ciobesc v. t. a consuma băuturi alcoolice.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink