2 intrări
16 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIOBIRE, ciobiri, s. f. Acțiunea de a ciobi și rezultatul ei. – V. ciobi.
CIOBIRE, ciobiri, s. f. Acțiunea de a ciobi și rezultatul ei. – V. ciobi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciobire sf [At: DEX / Pl: ~iri / E: ciobi] 1-3 Știrbire, spargere sau crăpare a unui obiect casant Cf ciobi (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOBI, ciobesc, vb. IV. Tranz. A știrbi, a sparge în parte sau a crăpa un obiect casant. – Din ciob.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBI, ciobesc, vb. IV. Tranz. A știrbi, a sparge în parte sau a crăpa un obiect casant. – Din ciob.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
cioba v vz ciobi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciobi vt [At: MAT. FOLK. 102 / V: ~ba / Pzi: ~besc / E: ciob] 1-3 A știrbi, a sparge sau a crăpa un obiect casant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOBI, ciobesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la un obiect, mai ales cu privire la un vas de sticlă, de porțelan, de lut etc.) A preface în cioburi, a sparge; a știrbi. Le arunca [păpușile] una într-alta... fără să se sinchisească dacă îi se întîmpla să le ciobească sau să le sfărîme. M. I. CARAGIALE, C. 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A CIOBI ~esc tranz. (obiecte casante) 1) A preface în cioburi; a sparge în bucăți. 2) A face să piardă o parte din margine; a știrbi. /Din ciob
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciobire s. f. (sil. cio-), pl. ciobiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciobi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciobesc, 3 sg. ciobește, imperf. 1 ciobeam; conj. prez. 1 sg. să ciobesc, 3 să ciobească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciobi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciobesc, imperf. 3 sg. ciobea; conj. prez. 3 să ciobească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciobi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciobesc, imperf. 3 sg. ciobea; conj. prez. 3 sg. și pl. ciobească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIOBIRE s. 1. ciobit, ciocnire, știrbire. (~ a unui pahar.) 2. v. spargere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOBIRE s. 1. ciocnire, știrbire. (~ a unui pahar) 2. ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, fisurare, fisurat, plesnire, plesnit, pocnire, spargere, spart. (~ de-a lungul a unui vas.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBI vb. 1. a (se) ciocni, a (se) știrbi. (S-a ~ un pahar din serviciu.) 2. v. sparge.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOBI vb. 1. a (se) ciocni, a (se) știrbi. (S-a ~ un pahar din serviciu.) 2. a (se) ciocni, a (se) crăpa, a (se) fisura, a plesni, a pocni, a (se) sparge. (Vasul s-a ~ de-a lungul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ciobi, ciobesc v. t. a consuma băuturi alcoolice.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ciobire, ciobirisubstantiv feminin
etimologie:
- ciobi DEX '98 DEX '09
ciobi, ciobescverb
- 1. A știrbi, a sparge în parte sau a crăpa un obiect casant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Le arunca [păpușile] una într-alta... fără să se sinchisească dacă îi se întîmpla să le ciobească sau să le sfărîme. M. I. CARAGIALE, C. 60. DLRLC
-
etimologie:
- ciob DEX '98 DEX '09