21 definiții pentru «cioban»   declinări

CIOBÁN, ciobani, s. m. 1. Persoană care paște, păzește și îngrijește oile; păstor, păcurar. ♦ Proprietar de oi; baci. 2. Compus: ciobanul-cu-oile = numele unei constelații din emisfera boreală; lira. – Din tc. çoban.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOBÁN ~i m. Persoană care are în grijă oile; păstor; oier; ovicultor. ◊ Steaua ~ului a) luceafărul de seară; b) steaua polară. ~ul-cu-Oile denumire populară a constelației Lira; Oierul. [Sil. cio-ban] /<turc. çoban
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOBÁN s. oier, păstor, (înv. și reg.) păcurar, (Maram. și nordul Transilv.) oieș. (Un ~ cu o turmă de oi.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciobán, ciobáne, s.n. (reg.) vas de lemn pentru băut apă; scafă, fedeleș, bure.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciobán (ciobáni), s. m. – Păstor. – Mr. cioban, istr. țoban. Tc. çoban (Roesler 608; Șeineanu, II, 128; Miklosich, Türk, Elem., I, 278; Miklosich, Fremdw., 82; Berneker 159; Lokotsch 1921; Ronzevalle, 77); cf. ngr. τσοπάνης, τσοπάνος, alb. čoban, bg., sb. čoban(in), rut. čaban, pol. czaban, rus. čaban, mag. csobán(y). Cuvînt rar în dialecte. După Weigand, Jb., XVI, 222, intrat în rom. prin intermediul bg., ceea ce nu pare sigur; pentru motivele extinderii sale rom., cf. Caracostea, Mitt. Wien., 98. Pentru formele dialectale din ngr., cf. Höeg 127. Din rom. provin mag. csobán(y) (Edelspacher 12), și posibil rut. și pol. Der. ciobancă, s. f. (păstoriță); ciobăneasă (var. ciobăniță), s. f. (păstoriță); ciobănesc, adj. (de cioban); ciobănește, adv. (ca ciobanii); ciobănos, adj. (rustic, necioplit); ciobăni, vb. (a fi cioban); ciobănime, s. f. (mulțime de ciobani); ciobănie, s. f. (ocupația ciobanului).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciobán s. m., pl. ciobáni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭobán m. (turc. čoban, d. pers. čuban, šüban, d. šub, berbece, și ban, conductor; ngr. tsobánis, alb. bg. sîrb. rut. čobán, pol. czoban. D. rom. vine ung. csobán). Păstor, păscător de oĭ. – Dim. -ănáș, -ănúș, -ănuț și -ănel, pl. eĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOBÁNUL-CU-ÓILE s. v. lira.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂCIUCA-CIOBÁNULUI s. v. rostogol, scai, scaiete, tătarnică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PASĂREA-CIOBANULUI s. v. sitar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STEAUA CIOBÁNULUI s. v. luceafărul, luceafărul de seară, steaua polară, venus.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STRAIȚA-CIOBÁNULUI s. v. traista-ciobanului.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂȘCUȚA-CIOBÁNULUI s. v. punguliță, traista-ciobanului.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Ciobánul-cu-Óile (astron.) s. pr. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Cóbilița-Ciobánului (astron.) s. pr. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Luceáfărul-Ciobánilor s. pr. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

spanácul-ciobánilor s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tráista-ciobánului s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

várga-ciobánului (bot.) s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIOBANUL CU OILE, numele popular al constelației Lira.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

cioban, ciobani s. m. (peior.) 1. (deț.) deținut analfabet. 2. persoană necivilizată / grosolană.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink