11 definiții pentru cinovnic
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
CINOVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat (de rang inferior). – Din rus. činovnik.
CINOVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat (de rang inferior). – Din rus. činovnik.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cinovnic sm [At: CAT. MAN. I, 66/33 / Pl: ~ici / E: rs чиновник] (Înv) Funcționar de stat (de rang inferior).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
† CINOVNIC sm. Slujbaș inferior: un fel de inspector administrativ: era mișină de ~i, funcționari subalterni cari umpleau cancelariile (ALECS.); tată-său a fost ani mulți ~ la spirtoase (I.-GH.) [rus.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CINOVNIC, cinovnici, s. m. (Învechit) Funcționar de stat. Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119. Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518. Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CINOVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat. – Rus činovnik.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CINOVNIC ~ci m. înv. Persoană angajată într-o funcție administrativă (având un rang inferior). /<rus. ținovnik
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cinovnic m. funcționar subaltern (învechit): tată-său a fost mulți ani cinovnic la spirtoase GHICA. [Rus. ČINOVNIKŬ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinóvnic m. (rus. činóvník, vsl. činovĭnĭkŭ. V. cin 1). Vechĭ. Oficial, funcționar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
cinovnic (reg., înv.) s. m., pl. cinovnici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cinovnic (înv.) s. m., pl. cinovnici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cinovnic s. m., pl. cinovnici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
cinovnic, cinovnicisubstantiv masculin
- 1. Funcționar de stat (de rang inferior). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119. DLRLC
- Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518. DLRLC
- Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59. DLRLC
-
etimologie:
- činovnik DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.