CINECLUB, cinecluburi, s. n. Asociație a cineaștilor neprofesioniști, al cărei scop este formarea culturii cinematografice a membrilor ei. – Din fr. ciné-club.

cineclub sn [At: CONTEMP, Seria II, 1948, nr. 110, 15/1 / Pl: ~uri / E: fr ciné-club] 1 Asociație care are ca scop formarea culturii cinematografice a membrilor ei. 2 Localul în care se desfășoară procesul de culturalizare a membrilor acestei asociații.

CINECLUB, cinecluburi, s. n. Colectiv constituit (în cadrul unor instituții sau întreprinderi) cu scopul de a face cunoscute problemele și realizările artei cinematografice. – Din fr. ciné-club.

CINECLUB s.n. Asociație care are ca scop să formeze cultura cinematografică a membrilor ei. [Cf. fr. ciné-club].

CINECLUB s. n. asociație care are ca scop să formeze cultura cinematografică a membrilor ei. (< fr. ciné-club)

cineclub s. n. 1957 (cinem.) ◊ „Cinecluburile – aceste mini-case de filme răspândite pe o vastă arie geografică, însumează nu numai o excelentă aparatură tehnică și săli de proiecție moderne, dar și o mare cantitate de pasiune [...] cinematografică.” Cont. 2 XI 73 p. 8. ◊ „S-a încheiat Festivalul cinecluburilor, desfășurat anul acesta la Huși.” R.l. 19 XI 75 p. 2. ◊ „Am și amintit în treacăt un reper istoric: 1957, anul de naștere a mișcării cinecluburilor.” R.l. 11 III 78 p. 2; v. și cinecenaclu, film-poem (din fr. ciné-club; L. Seche în LR 1/60 p. 59, I. Iordan în SCL 4/70 p. 393, FC I 139; DEX, DN3)

cineclub (desp. -ne-club) s. n., pl. cinecluburi

cineclub (-ne-club) s. n., pl. cinecluburi

cineclub s. n. (sil. -club), pl. cinecluburi