cincizecíme (cinci-) [cinci pron. în tempo rapid cin] s.f., g.-d. art. cincizecímii, pl. cincizecími
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cincizecíme num. (sil. cinci-) [cinci- pron. cin- în tempo rapid]
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CINCIZECÍME (‹ cinci + zece) s. f. 1. Evenimentul și sărbătoarea pogorîrii Duhului Sfînt, la 50 de zile după învierea lui Hristos, peste apostoli și cei dintîi ucenici creștini, marcînd nașterea Bisericii; Rusalii, Pogorîrea Duhului Sfînt. 2. Una din cele trei mari sărbători ale pelerinajului, la evrei, socotită ca ziua cînd Dumnezeu i-a lui Moise „Legea”.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Cincizecíme 1. (La evrei) Sărbătoare care avea loc la 50 de zile după Paștile evreiesc, numită și Sărbătoarea săptămânilor sau a secerișului (adică la 6 săptămâni, timpul cât dura secerișul). Cincizecimea amintește și ziua când Dumnezeu a dat tablele Legii prin Moise. 2. (La creștini) Praznic împărătesc cu dată schimbătoare, care are loc la 50 de zile după Învierea Domnului (duminica a opta după Paști), când se sărbătorește pogorârea Sfântului Duh peste apostoli; Duminica pogorârii Sfântului Duh; Rusaliile.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink