cicní, pers. 3 sg. cicnéște, vb. IV (înv.; despre vite) a crăpa, a muri, a plesni.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cicní (-nésc, -ít), vb. – A muri, a deceda. Rut. čahnuty (Candrea; Scriban). Rar, Mold.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cicnésc v. intr. (rut. čáhnuti, id.). Vechĭ. Iron. Zduhnesc, mor, pier.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink