CICLORAMĂ, ciclorame, s. f. Fundal de scenă curbat, confecționat în general din pânză; orizont (3). – Din engl., fr. cyclorama.

cicloramă sf [At: DEX² / Pl: ~me / E: fr, eg cyclorama, ger Zyklorama] Fundal de scenă curbat, din pânză de culoare neutră Si: orizont.

CICLORAMĂ, ciclorame, s. f. Fundal de scenă curbat, confecționat în general din pânză de culoare neutră; orizont (3). – Din fr. cyclorama.

CICLORAMĂ s.f. Perdea, colorată de obicei în albastru, care închide laturile și fundul scenei, în spatele decorurilor. V. orizont (4) [în DN]. [< fr. cyclorama, germ. Zyklorama].

CICLORAMĂ s. f. fundal din material textil, cu aspect uniform și colorit neutru, care închide laturile și fundul scenei, în spatele decorurilor; orizont (4). (< fr., engl. cyclorama)

cicloramă (desp. ci-clo-) s. f., g.-d. art. cicloramei; pl. ciclorame

cicloramă (ci-clo-) s. f., g.-d. art. cicloramei; pl. ciclorame

cicloramă s. f. (sil. -clo-), g.-d. art. cicloramei; pl. ciclorame

CICLORAMĂ s. (TEATRU) orizont. (~ este un fundal de scenă curbat.)

CICLORAMĂ s. (TEATRU) orizont. (~ este un fundal de scenă curbat.)

CICL-, v. CICLO-. □ ~artroză (v. -artroză), s. f., articulație centrală, care permite mișcări de rotație; ~encefal (v. -encefal), adj., s. m., (monstru) care prezintă ciclencefalie; ~encefalie (v. -encefalie), s. f., monstruozitate constînd în fuziunea sau în lipsa emisferelor cerebrale; ~op (v. -op), s. m., 1. Făt teratologic cu un singur ochi. 2. Specie de crustaceu dulcicol, cu corpul oval, cu două antene înotătoare lungi și cu un singur ochi, situat pe cefalotorace; ~opie (v. -opie), s. f., malformație congenitală, caracterizată prin fuziunea celor două orbite și prin existența unui singur ochi; ~oramă (v. -oramă), s. f., perdea cu colorit neutru, care închide laturile și fundalul scenei.

CICLORÁMĂ (< fr.; {s} kyklos „cerc” + horama „spectacol”) s. f. Fundal de scenă curbat, confecționat în general din pînzâ; are aspect uniform și colorit neutru. Se folosește și pentru decorul proiectat.