calomfir sm [At: SEVASTOS, N. 83 / V: ~lam~, ~of~, ~onf~, ~onhir, caramfil, caramfilă sf caranfină sf caranfir, caranhil, (reg) corofir / Pl: ~i / E: bg калофер] (Bot; reg) 1 Plantă erbacee, perenă, aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale, compuse și florile galbene Si: (reg) bumbișor, busuiocul fetelor, calapăr (1), dumbravnic, izma-maicei-preceste, smirnă, spiculețe, venice (Chrysanthemum balsamita). 2 (Îf calamfir, caramfil, caramfilă, caranfil) Garoafa (Dianthus caryophyllus). 3 (Îf caramfil) Garofiță (2) (Dianthus carthusianorum). 4 (Îaf) Garofiță (3) Planta Dianthus chinensis.

mărgherită sf vz margaretă

vetrice sf [At: BARONZI, L. 147 / V: (înv) vat~, văt~, vint~, (reg) ~icie, ~igă, ~ige, verti~, vitriță / Pl: ~ / E: ml *vietrix, -cis (<uietrix)] 1 (Reg; șîs ~a vătămatului) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu florile galbene-aurii, dispuse în corimb, folosită în medicina populară Si: vetricea (2), (reg) ferecea, mărun, roman², măruncă-neagră, iarba-raiului (Chrysanthemum vulgare). 2 (Reg) Diaree (1). 3 (Reg) Dizenterie. 4-5 (Ent; reg) (Larvă de) efemeridă² (2).

vetricea sf [At: GRECESCU, FL. 317 / Pl: ~ele / E: vetrice + -ea] 1 Plantă erbacee din familia compozitelor cu tulpina robustă și ramificată, cu frunzele mari, cu florile albe-gălbui, dispuse în capitule, care crește pe locuri calcaroase, în pădurile montane și subalpine Si: (rar) piretru (Chrysanthemum macrophyllum). 2 Vetrice (1) (Chrysanthemum vulgare).

vetricea s.f. (bot.) Numele a două plante erbacee, din familia compozitelor: a) plantă cu tulpina robustă și ramificată, cu frunzele mari, cu florile albe-gălbui, dispuse în capitule, care crește prin locuri calcaroase, în pădurile montane și subalpine (Chrysanthemum macrophyllum); b) vetrice (Chrysanthemum vulgare). • pl. -ele. /vetrice + -ea.

CALOMFIR calomfiri, s. m. Plantă erbacee perenă, aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale compuse și florile galbene; calapăr (Chrysanthemum balsamita). – Din bg. kalofer.

CRIZANTEMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu frunze penat-divizate și cu flori de culori variate, cu o inflorescență mare și bogată (Chrysanthemum indicum). – Din fr. chrysanthème.

MARGARETĂ, margarete, s. f. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, și din flori marginale cu o corolă lungă, albă; mărgărită (Chrysanthemum leucanthemum). – Din germ. Margareten[blume], fr. marguerite.

NĂPRASNIC, -Ă, năprasnici, -ce, adj., subst. I. Adj. 1. (Adesea adverbial) Care survine în mod neprevăzut, dintr-o dată; care se petrece fulgerător (și neplăcut); neașteptat, subit. 2. (Adesea adverbial) Care nu poate fi stăpânit; năvalnic, impetuos. ♦ (Despre oameni) Care nu-și poate stăpâni sentimentele, care acționează cu violență; impulsiv, violent; aprig. 3. Care înspăimântă, îngrozește (prin comportare); îngrozitor, cumplit. 4. Care depășește cu mult limitele obișnuite (prin mărime, intensitate); extraordinar, cumplit. ♦ (Substantivat, m.; rar) Om voinic, vlăjgan. II. Subst. 1. S. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-albe, cu frunze rigide acoperite cu peri moi și cu tulpina dreaptă (Chrysanthemum corymbosum). 2. S. f. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, păroasă, cu frunze palmate și cu flori roșii-roz și miros neplăcut (Geranium robertianum). – Din sl. naprasĭnŭ.

VETRICE, vetrice, s. f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina înaltă, cu flori galbene-aurii dispuse în corimb (Chrysanthemum vulgare). 2. (Entom.; reg.) Efemeră. – Cf. scr. vratič.

GRANAT¹, granați, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze lobate și cu flori albe sau galbene (Chrysanthemum parthenium). – Et. nec.

granat² (silicat) s. n., pl. granate

granat¹ (plantă) s. m., pl. granați

CALOMFIR s. (BOT.; Chrysanthemum balsamita) (pop.) calapăr, (reg.) busuiocul-fetelor, busuiocul-sfintelor, izma-Maicii-Preciste.

CRIZANTEMĂ s. (BOT.; Chrysanthemum indicum) dumitriță, tufănică, (reg.) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (pl.), gura-paharului, romaniță-mare, rujă-de-toamnă, salomii-galbene (pl.).

GRANAT s. (BOT.; Chrysanthemum parthenium) spilcuță, (reg.) bumbișor, firicică, mătrice, mătricea, mătriță, mușețel, năsturei (pl.), părăluțe (pl.), piretru, roman, romaniță, smirnă, spiculețe (pl.), tarhon, vetricea, creasta-cocoșului, iarbă-amară, iarbă-creață, iarbă-mare, laba-gâștii, ochiul-boului, poala-Sfintei-Mării.

MARGARETĂ s. (BOT.; Chrysanthemum leucanthemum) (pop.) mărgărită, (reg.) aurată, roman, tătăișă, ochiul-boului, romaniță-mare, salomii-galbene (pl.).

NĂPRASNICĂ s. (BOT.) 1. (Geranium robertianum) (rar) piretru, (reg.) închegătoare, mama-pădurii, priboi-căpresc. 2. (Chrysanthemum corymbosum) (reg.) ochiul-boului-a-ferigei.

TĂTĂIȘĂ s. (BOT.; Chrysanthemum cinerariaefolium) (reg.) tămâioară.

VETRICE s. (BOT.; Chrysanthemum vulgare) (reg.) mărun, măruncă, buruiană-de-ceas-rău, iarba-raiului.

VETRICEA s. (BOT.; Chrysanthemum alpinum) piretru.

CHRYSANTHEMUM L., CRIZANTEMĂ, TUFĂNICĂ, MARGARETĂ, fam. Comvositae. Gen originar din Asia, Africa, Europa, peste 150 spiecii, anuale și perene, plante erbacee, subfrutescente sau arbuști, 0,20-1,50 m înălțime. înflorește din mai-noiemb. și chiar tot timpul anului aplicând lumină artificială și alte tratamente. Tulpină robustă, erectă, ramificată, foliată. Frunze alterne, ovate, incize pînă la penatifide, cele superioare adesea întregi. Flori (foliolele involucrului cu marginile membranoase, sînt imbricate) dispuse în capitule terminale cu diametru de diferite mărimi.

Chrysanthemum balsamita L. Specie care înflorește vara. Flori în calatidii puține, lung-pedunculate, în corimb lax, cele marginale, femele, albe, ligulate, cele centrale galbene, tubuloase, hermafrodite. Frunze odorante, aproape sesile, ovat-dințate, cele superioare sesile, rar auriculate, cele inferioare pețiolate. Plantă perenă, erbacee (cca 100 cm înălțime), sur-păroasă.

Chrysanthemum carinatum L., (syn. C. tricolor Andr.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori simple sau involte în capitule (cca 5 cm diametru) cu ligulele albe sau galbene, la bază cu un cerc de culoare închisă. Frunze ușor păroase, alterne, penat-sectate, suculente. Plantă anuală cu aspect glauc (cca 85 cm înălțime), tulpini ramificate.

Chrysanthemum coccineum Willd. (syn. C. roseum Adam; Pyrethrum roseum M.B.). Specie ce înflorește primăvara-vara. Flori în capitule solitare (cca 5-7 cm diametru) cu flori ligulate, roz și discul galben. Plantă vivace, cca 75 cm înaltă. Tulpini simple sau ramificate. Frunze alterne, bipenat-sectate.

Chrysanthemum coronarium L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori albe și diferite nuanțe de galben, în capitule terminale (cca 4 cm diametru) cu pedunculi lungi. Frunze simple sau dublu-penat-sectate, cu lobi dințați, alterne. Plantă anuală în cîmp, în seră vivace (cca 30-100 cm înălțime), ramificată (Pl. 20. fig. 117, 118).

Chrysanthemum indicum L. (sjm. C. japonicum Thunb.). Specie cu flori albe, roz, roșii, tonuri Ide galben, violet, maro dispuse in capitule de cca 25 cm, formate din flori ligulate la exterior și care au numai organul femei de reproducere (înguste sau late, încrețite, drepte sau curbate cu vîrf tubular, obtuz, ascuțit sau divizat) și tubulare la centru (conțin atît flori femeiești cît și pe cele bărbătești). La crizantemele cu floare simplă, numai la marginea capitulului se găsesc flori bine dezvoltate, restul fiind nude. Cea mai mare parte a capitulului are flori de ambele sexe (hermafrodite), însă ele nu pot fecunda decît prin polenizare artificială, deoarece maturizarea polenului și a organului femei nu se face în același timp. Frunze alterne pețiolate, ovate, incize pînă la penatifide, la partea superioară întregi, alburii, pîslos-păroase. Plantă (cca 1,00 m înălțime) anuală sau vivace, erbacee, aproape lemnoasă la bază, erectă, ramificată (Pl. 23, fig. 1,19-123).

Chrysanthemum leucanthemum L. (syn. Leucanthemum vulgare Lam.), « Margaretă ». Specie care înflorește vara. Capitule simple (cca 4 cm diametru) formate în centru din flori tubuloase, galbene, hermafrodite și flori ligulate pe margine, albe, femele. Frunze tulpinale sesile, amplexicaule, întregi, serate, oblonge sau liniare, cele radicale pețiolate, oblong-spatulate, erecte, crenate. Plantă erbacee, perenă (cca 70 cm înălțime), glabră sau păroasă, cu tulpini drepte, ramificate în formă de tufă.

Chrysanthemum macrophyllum Waldst. et Kit. Specie care înflorește vara. Flori în capitule mici, grupate în corimbe la vîrful tulpinii, însoțite de un involucru sferic, alb-gălbui, florile centrale tubuloase, hermafrodite, albe-gălbui, cele femele, marginale, ligulate, albe, scurte, obovate și tridentate la vîrf. Frunze penat- partite (lobi lanceolați, slab-păroși, dințați), sesile. Fructe, achene anguloase. Plantă vivace, erbacee (cca 95 cm înălțime), păroasă, cu tulpină groasă, erectă, ramificată în partea superioară.

Chrysanthemum maximum Ram. (syn. Leucanthemum maximum DC.), « Margaretă ». Specie care înflorește vara. Capitul (cca 7 cm diametru) în vîrful unei tije drepte, flori mari, albe, cu centrul galben. Frunze mari, cărnoase, lucioase, netede. Plantă vivace, cca 90 cm înălțime (Pl. 21, fig. 124).

Chrysanthemum morifolium Ram. (syn. C. sinense Sabine). Specie care înflorește în oct.-ian. Flori dispuse în capitule mari, cele marginale ligulate, mai lungi decît involucrul, galbene, roșii, albe, maro-închis. Frunze penatifide, verzi, lobi dințați. Plantă perenă, cca 1,50 m înălțime.

Chrysanthemum parthenium Pers. (syn. Matricaria parthenium L.), « Mușețel ». Specie ce înflorește vara. Flori tubuloase, de culoare galbenă și ligulate, de culoare albă, dispuse în capitule mici (cca 1-1,5 cm diametru), bombate și grupate mai multe la un loc, în vîrful tulpinei. Frunze acoperite cu peri, lat-ovate, penat-sectate sau fidate, pețiolate. Plantă perenă, erbacee (cca 80 cm înălțime), cu tulpină erectă, ramificată.

Chrysanthemum segetum L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori în capitule terminale (cca 9 cm diametru), galbene. Frunze amplexicaule, glauce, laciniate sau dințate. Plantă anuală (cca 60 cm înălțime), glabră, cu numeroase ramificații.