chitáră f., pl. e (ngr. kithára, it. chitarra. V. ceteră, citeră). Un instrument muzical cu șase coarde care sună tragîndu-le cu degetu: a cînta din chitară (saŭ cu chitara). – Fals ghi- (după fr.)
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink