CHITANȚIÉR, chitanțiere, s. n. Carnet sau registru cu foi detașabile pentru întocmirea chitanțelor. [Pr.: -ți-er] – Chitanță + suf. -ier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHITANȚIÉR ~e n. Carnet cu foi detașabile pentru chitanțe. [Sil. -ți-er] /chitanță + suf. ~ier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHITANȚIÉR s.n. Carnet de chitanțe. [Pron. -ți-er, pl. -re. / < chitanță + -ier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHITANȚIÉR s. n. carnet de chitanțe. (< chitanță + -ier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

chitanțiér s. n. (sil. -ți-er), pl. chitanțiére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink