9 definiții pentru chiromantă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHIROMANT, -Ă, chiromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică chiromanția. – Din it. chiromante.
CHIROMANT, -Ă, chiromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică chiromanția. – Din it. chiromante.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chiromant, ~ă smf [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: it chiromante] Persoană care practică chiromanția.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIROMANT, -Ă s.m. și f. Ghicitor în palmă. [< it. chiromante].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHIROMANT, -Ă s. m. f. ghicitor în palmă. (< it. chiromante, fr. chiromante)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CHIROMANT ~tă (~ti, ~te) m. și f. Persoană care practică chiromanția. /<it. chiromante
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*chirománt, -ă s. (vgr. heiromántis, d. heir, mînă, și manteuomaí, ghicesc). Care înșeală pin chiromanție lumea proastă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chiromantă s. f., g.-d. art. chiromantei; pl. chiromante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chiromantă s. f., g.-d. art. chiromantei; pl. chiromante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chiromantă s. f., pl. chiromante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
chiromant, chiromanțisubstantiv masculin chiromantă, chiromantesubstantiv feminin
- 1. Persoană care practică chiromanția. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- chiromante DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.