opțiuni
  • info

16 definiții pentru chiriaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIRIAȘ, -Ă, chiriași, -e, s. m. și f. Persoană, instituție, organizație etc. care folosește o locuință, un sediu etc. în temeiul unui act de închiriere. [Pr.: -ri-aș] – Chirie + suf. -aș.

chiriaș, ~ă smf [At: PANN, A. / V: (reg) ~ieș / P: ~ri-aș / Pl: ~i, ~e / E: chirie + -aș] 1-2 Persoană (sau instituție) care ia cu chirie o locuință, sediul unei instituții, unui magazin etc. 3 (Reg) Persoană care face un drum într-o căruță sau într-o trăsură luată cu chirie.

CHIRIAȘ, -Ă, chiriași, -e, s. m. și f. Persoană sau instituție, organizație etc. care ia cu chirie o locuință, sediul unei instituții, unui magazin etc. [Pr.: -ri-aș] – Chirie + suf. -aș.

CHIRIAȘ, -Ă, chiriași, -e, s. m. și f. Persoană care ia cu chirie o locuință. V. locatar. Se șoptise, în sobor, că Salomia găsise chiriașă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 164. Simt că m-apasă păreții, Eu sînt chiriaș trecător. TOPÎRCEANU, B. 61. – Pronunțat: -ri-aș. – Variantă:(Mold.) chirieș (CREANGĂ, P. 107) s. m.

CHIRIAȘ ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană (fizica sau juridică) care închiriază o locuință. [Sil. -ri-aș] /chirie + suf. ~aș

chiriaș m. 1. cel ce ține o casă cu chirie; 2. cel ce ținea cu chirie o trăsură sau cai: și pentru calul șchiop se găsește chiriaș PANN.

chiriáș, -ă s. (d. chirie). Locatar care ĭa casa cu chirie.

chirieș, ~ă smf vz chiriaș

CHIRIEȘ s. m. v. chiriaș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chiriaș (desp. -ri-aș) s. m., pl. chiriași

chiriaș (-ri-aș) s. m., pl. chiriași

chiriaș s. m. (sil. -ri-aș), pl. chiriași

chiriaș, f. chiriașă, pl. m. chiriași, f. chiriașe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHIRIAȘ s. locatar, (prin Transilv.) salău, (înv., în Mold.) chirigiu. (~ într-o casă de locuit.)

CHIRIAȘ s. locatar, (prin Transilv.) salău, (înv., în Mold.) chirigiu. (~ într-o casă de locuit.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

chiriaș, chiriași s. m. (iron.) 1. deținut, pușcăriaș. 2. păduche.

Intrare: chiriaș
  • silabație: chi-ri-aș info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiriaș
  • chiriașul
  • chiriașu‑
plural
  • chiriași
  • chiriașii
genitiv-dativ singular
  • chiriaș
  • chiriașului
plural
  • chiriași
  • chiriașilor
vocativ singular
  • chiriașule
  • chiriașe
plural
  • chiriașilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chirieș
  • chirieșul
plural
  • chirieși
  • chirieșii
genitiv-dativ singular
  • chirieș
  • chirieșului
plural
  • chirieși
  • chirieșilor
vocativ singular
  • chirieșule
  • chirieșe
plural
  • chirieșilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chiriaș, chiriașisubstantiv masculin
chiriașă, chiriașesubstantiv feminin

  • 1. Persoană, instituție, organizație etc. care folosește o locuință, un sediu etc. în temeiul unui act de închiriere. DEX '09 DLRLC
    sinonime: chirigiu locatar salău
    • format_quote Se șoptise, în sobor, că Salomia găsise chiriașă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 164. DLRLC
    • format_quote Simt că m-apasă păreții, Eu sînt chiriaș trecător. TOPÎRCEANU, B. 61. DLRLC
etimologie:
  • Chirie + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.