CHINONÍC, chinonice, s. n. Cântare bisericească liturgică executată în timp ce se împărtășește preotul ce oficiază slujba. – Din ngr. kinonikón [troparion] „[cântare] cântată în comun”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHINONÍC, chinonice, s. n. (Înv.) Cântare bisericească liturgică, în timpul căreia se împărtășesc clericii care slujesc. – Ngr. koinonikón [troparion].
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHINONÍC s. (BIS.) (înv.) priceasnă. (~ul este o cântare bisericească.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chinoníc (chinoníce), s. n. – Imn liturgic ce se cînta cînd preotul ia împărtășania. Ngr. (ἆσμα) ϰοινωνιϰόν „(cînt) în comun”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

chinoníc s. n., pl. chinoníce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chinoníc n., pl. e (ngr. kinonikón, [vgr. koinonikón] [subînț. ásma, cîntec], d. koinós, comun. V. cenobiŭ). Priceasnă, troparu pe care-l cîntă coru cînd preutu [!] se împărtășește (ĭa cuminecătura) în altar la liturghie. – Și che-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

chinonic (chenonic) (‹ gr. ϰοινωνιϰός, adj., „relativ la comuniune”, de unde [τροπάριον] ϰοινωνιϰόν), cântare executată la strană*, spre sfârșitul liturghiei*, când se cuminecă clericii și credincioșii. C. sunt duminicale, săptămânale, praznincale și pentru toate celelalte sărbători din cursul anului bis. Există c. în toate glasurile (v. eh). În Transilvania și Banat se numește priceas[t]nă (‹ v. sl. причѧшenик, „comuniune, cuminecare”, de la причѧшити, ϰοινωνεῖν, „a fi părtaș”, „a comunica”). În bis. ce posedă cor, este înlocuit uneori prin așa-numitul „concert”.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

chinoníc, chinonice s. n. Imn bisericesc liturgic care se cântă după „Unul sfânt...” la sfârșitul Liturghiei, în timp ce se împărtășesc și credincioșii, și care ține loc de predică. La bisericile care au un cor este înlocuit cu un concert religios; priceasnă. – Din gr. kinonikon.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink