CHINCHÍNĂ, chinchine, s. f. Arbore exotic din a cărui scoarță se extrage chinina (Cinchona). - Din fr. quinquina.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHINCHÍNĂ ~e f. Arbore exotic din coaja căruia se extrage chinină; arbore de chinină. /<fr. quinquina
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHINCHÍNĂ s.f. Arbore tropical din a cărui scoarță se extrage chinina. [< fr. quinquina, cf. sp. quinquina].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHINCHÍNĂ s. f. arbore tropical din a cărui scoarță se extrage chinina. (< fr. quinquina)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CHINCHÍNĂ, chinchine, s. f. Arbore exotic (Cinchona) din a cărui scoarță se extrag chinina și alte medicamente tonice. – Fr. quinquina.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

chinchínă s. f., g.-d. art. chinchínei; pl. chinchíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*chinchínă f., pl. e (fr. quinquina, prescurtare din quinaquina, cuv. peruvian cu care se numește o coajă febrifugă și care se pronunță kinakina după ortografia spaniolă cu care e scris. Spanioliĭ zic numaĭ quina, scoarța copaculuĭ care dă chinina, și quino, copacu; it. chinchina). Un gen de rubiacee (în bot. cinchóna) din Anzĭ (Perú, Bolivia, Ecŭator și Columbia) din a căror scoarță (numită tot chinchină) se scoate chinina. V. mahon.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink