CHIMIOTAXÍE, chimiotaxii, s. f. (Biol.) Chemotactism. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. chimiotaxie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHIMIOTAXÍE s.f. Atracție sau repulsie pe care o au anumite organisme pentru diferite substanțe chimice; chemotaxie. [Pron. -mi-o-, gen. -iei. / < fr. chimiotaxie, cf. fr. chimie – chimie, gr. taxis – dispoziție].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHIMIOTAXÍE s. f. chemotactism. (< fr. chimiotaxie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

chimiotaxíe s. f. (sil. -mi-o-), art. chimiotaxía, g.-d. chimiotaxíi, art. chimiotaxíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink