2 intrări
24 de definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (10)
- relaționale (2)
- etimologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHILINĂ s. f. v. chilnă.
CHILINĂ s. f. v. chilnă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CHILINĂ s. f. v. chilnă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHILINĂ s. f. v. chilnă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
chilină1 sf vz chilnă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHELNĂ s. f. v. chilnă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHELNĂ s. f. v. chilnă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CHELNĂ s. f. v. chilnă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHELNĂ s. f. v. chilnă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CHILNĂ, chilne, s. f. (Pop.) 1. Lădița trăsurii sau a căruței, de sub capra vizitiului. 2. Parte dinaintea sau dinapoia coșului căruței. [Var.: chilină, chelnă s. f.] – Din pol. kielnia [wozowa].
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHILNĂ, chilne, s. f. (Pop.) 1. Lădița trăsurii sau a căruței, de sub capra vizitiului. 2. Parte dinaintea sau dinapoia coșului căruței. [Var.: chilină, chelnă s. f.] – Din pol. kielnia [wozowa].
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chilin, ~ă [At: DOSOFTEI, PS. 378 / V: (reg) cil~ / Pl: ~i, ~e / E: mg külön] (Îrg) 1 a Deosebit. 2-3 (Îla) De ~ Deosebit. 4-5 (Îal) Separat. 6 av Deosebit. 7 sn (Rar) Grămadă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHILNĂ, chilne, s. f. (Popular) 1. Lădița trăsurii sau a căruței, pe care șade cel ce mînă caii și în care se păstrează diferite obiecte; chichița de sub capra vizitiului. Vîrtejele stăteau cuminți în chilna carului, gata parcă să sară jos, să pună umărul și să-l ridice în sus de-o roată. HOGAȘ, DR. II 39. A început a cotrobăi prin chilna căruței să găsească niște frînghie. CREANGĂ, P. 125. 2. Partea de dinainte sau mai ales de dinapoi, adăugată la coșul căruței. Tînănd cel smead scăpăra de neastîmpăr în chilna de dinapoi a căruței căzăcești, unde stătea ascultînd. SADOVEANU, N. P. 14. Popa și dascălul se așezară în chilna de dinainte [a carului]. DUNĂREANU, CH. 99. – Variante: (învechit) chilină (SADOVEANU, Z. C. 82), chilnă (TEODORESCU, P. P. 151) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHILNĂ, chilne, s. f. (Pop.) 1. Lădița trăsurii sau a căruței, pe care șade cel ce mînă caii. 2. Partea de dinainte sau de dinapoi, adăugată la coșului căruței. [Var.: chilină, chelnă s. f.] – Pol. kielnia[wozowa].
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CHILNĂ ~e f. pop. 1) Ladă sau scândură într-o trăsură care servește drept scaun vizitiului. 2) Partea din spate, mobilă, care închide coșul unui car sau al unei căruțe; codârlă. [Var. chelnă] /<pol. kielnia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHILIN adj. și adv. Separat. 1. Adj. (Mold., Criș.). . I-au pus turmele chiline Pre moșii în rînd, cum li să vine. DOSOFTEI PS. C: Dumnăzău are oamini chilini de diavolul. MOL. 1695, . 90v. 2. Adv. (Ban.) Kilin. Seorsim. AC, 346. ◊ (Trans. S) Loc. adv. De chilin = separat. Cine de chilin dintru apostoli au surzuit vreo cloambă a Credeului? PP, 5r; cf. PP, 39v; EG (gl.). Etimologie: magh. külön.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chilín, -ă adj. (ung. külön, deosebit, despărțit, d. rus. keléĭnyĭ, separat, kélĭĭa, chilie. V. chilie, dechilin. Bern. 1, 499). Vechĭ. Deosebit, despărțit: turmele chiline (Dos.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chilin (înv.) adj. m., pl. chilini; f. chilină, pl. chiline
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!chilnă (reg.) s. f., g.-d. art. chilnei; pl. chilne
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chelnă v. chilnă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!chilin (de ~) (înv.) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chilin (înv.) adj. m., pl. chilini; f. chilină, pl. chiline
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chilnă/chelnă (pop.) s. f., g.-d. art. chilnei/chelnei; pl. chilne/chelne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chelnă v. chilnă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chilin adj. m., pl. chilini; f. sg. chilină, pl. chiline
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chilnă/chelnă s. f., g.-d. art. chilnei/chelnei; pl. chilne/chelne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
de chilin loc. adv., loc. adj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CHILIN adj. v. deosebit, diferit, distinct, separat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chilin adj. v. DEOSEBIT. DIFERIT. DISTINCT. SEPARAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
chelnă (chelne), s. f. – 1. Lădița trăsurii. – 2. Partea de dinapoi a unor trăsuri. – Var. chilnă. Pol. kielnia (wozowa) „lădița trăsurii” (Cihac, II, 49). Circulă aproape numai în Mold.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chilin (chilină), adj. – (Înv.) Separat, distinct, diferit. Mag. külön (Cihac, II, 489). – Der. deschilini, vb. (a separa, a distinge).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
chilnă, chilnesubstantiv feminin
- 1. Lădița trăsurii sau a căruței, de sub capra vizitiului. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: chichiță
- Vîrtejele stăteau cuminți în chilna carului, gata parcă să sară jos, să pună umărul și să-l ridice în sus de-o roată. HOGAȘ, DR. II 39. DLRLC
- A început a cotrobăi prin chilna căruței să găsească niște frînghie. CREANGĂ, P. 125. DLRLC
-
-
- Tînărul cel smead scăpăra de neastîmpăr în chilna de dinapoi a căruței căzăcești, unde stătea ascultînd. SADOVEANU, N. P. 14. DLRLC
- Popa și dascălul se așezară în chilna de dinainte [a carului]. DUNĂREANU, CH. 99. DLRLC
-
etimologie:
- kielnia [wozowa]. DEX '09 DEX '98