CHEZĂȘÍE, chezășii, s. f. (Adesea fig.) Faptul de a garanta pentru altul din punct de vedere material sau moral; ceea ce constituie o garanție pentru cineva sau ceva. Chezaș + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEZĂȘÍE ~i f. înv. 1) Obligație în virtutea căreia cineva asigură cuiva posibilitatea de a beneficia de un lucru, de un drept sau îl protejează pe cineva de o primejdie oarecare; garanție. 2) Mijloc prin care se asigură executarea unei asemenea obligații; garanție. 3) Obiect care servește drept asigurare a îndeplinirii unui angajament; garanție. [Art. chezășia; G.-D. chezășiei; Sil. -și-e] /chezaș + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEZĂȘÍE, chezășii, s. f. (Adesea fig.) Faptul de a garanta pentru altul; (concr.) obiect pe care îl păstrează creditorul până i se achită datoria. – Din chezaș + suf. -ie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEZĂȘÍE s. v. garanție.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEZĂȘÍE s. v. amanet, cauțiune, fidejusiune, gaj, garanție.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chezășíe s. f., art. chezășía, g.-d. art. chezășíei; pl. chezășíi, art. chezășíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chezășíe f. (d. chezaș). Garanție. – La N. Cost. 2, 75, chizeșie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink