cheta vt [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr quêter] (Rar) A face chetă (1).

CHETĂ, chete, s. f. Acțiunea de a strânge prin contribuție voluntară o sumă de bani pentru un anumit scop. – Din fr. quête.

chetă sf [At: CHIRIȚESCU, CONV. LIT. XLV / Pl: ~te / E: fr quête] 1 Colectare prin contribuție voluntară a unei sume de bani, pentru opere pioase sau caritabile Si: colectă. 2 (Pex) Sumă adunată prin chetă (1).

cheță sf [At: DA / Pl: ~țe / E: mg kece] (Ban) Unealtă de pescuit făcută din sfoară cu plumbi.

* CHETĂ (pl. -te) sf. Colectă, strîngere de bani, de ofrande pentru săraci, pentru o operă de binefacere sau pentru sine: de două ori au făcut ~ studenții pentru repatriarea nelericitului lor amic (VLAH.) [fr. quète].

CHETĂ, chete, s. f. Acțiunea de a strânge prin contribuție voluntară o sumă de bani pentru un anumit scop. V. colectă. – Din fr. quête.

CHETĂ, chete s. f. Acțiunea de a aduna de la public sume de bani destinate unui anumit scop.

CHETĂ, chete, s. f. Acțiunea de a aduna de la public sume de bani destinate unui anumit scop. – Fr. quête.

CHETĂ s.f. Adunarea unor sume de bani de la public într-un anumit scop. [< fr. quête].

CHETĂ² s. f. 1. acțiune prin care un gonaci abate vânatul pentru a fi hăituit. 2. acțiune a unui câine de vânătoare care bate câmpul pentru a descoperi dâra vânatului. (< fr. quête)

CHETĂ¹ s. f. adunare a unor sume de bani de la public într-un anumit scop. (< fr. quête)

CHETĂ ~e f. Adunare, prin contribuție benevolă, a unor sume de bani pentru un anumit scop. /<fr. quête

chetă f. colectă, pentru sine sau pentru alții (= fr. quête).

*chétă f., pl. e (fr. quête, d. querre, quérir, a cerceta, lat. quáerere, quaesitum, rom. a cere. V. anchetă). Acțiunea de a aduna banĭ umblînd c’o farfurie saŭ c’o cutie (cum fac lăutariĭ pin berăriĭ ș. a.). Rezultatu acesteĭ acțiunĭ: slabă chetă! – Se zice și taler și talger: a umbla cu talgeru. La biserică se umbla odată cu discu.

chetéz v. intr. (fr. quêter). Umblu cu cheta. V. tr. Capăt pin chetă.

chetă s. f., g.-d. art. chetei; pl. chete

chetă s. f., g.-d. art. chetei; pl. chete

chetă s. f., pl. chete

chetă, -te.

chetă (chete), s. f. – Colectă. Fr. quête. – Der. cheta, vb., din fr. quêter.

CHETĂ s. colectă, (înv.) curama, (grecism înv.) sinisfora. (Face o ~ pentru strângerea unor fonduri.)

CHETĂ s. colectă, (înv.) curama, (grecism înv.) sinisfora. (Face o ~ pentru strîngerea unor fonduri.)

cheță, chețe, s.f. (reg.) instrument de pescuit făcut din sfoară cu plumbi.