CHESTIONÁRE s.f. Acțiunea de a chestiona. [< chestiona].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁRE s. v. ascultare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări în legătură cu o anumită problemă. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. questionner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁR, chestionare, s. n. Listă de întrebări alcătuită cu scopul de a obține, pe baza răspunsurilor date, informații asupra unei persoane sau a unei probleme. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. questionnaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CHESTIONÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A determina să răspundă (asupra unei probleme); a întreba; a interoga. 2) (martori, inculpați) A supune unui interogatoriu; a interoga. 3) rar (elevi sau studenți) A supune unui examen oral; a întreba; a asculta; a interoga; a examina. [Sil. -ti-o-] /<fr. questionner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁR ~e n. 1) Serie de întrebări puse după o anumită metodă în vederea realizării unei anchete. 2) Formular în care este înscrisă această serie de întrebări. [Sil. -ti-o-] /<fr. questionnaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁ vb. I. tr. A pune întrebări, a întreba. [Pron. -ti-o-. / < fr. questionner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁR s.n. Listă de întrebări întocmită cu scopul de a obține informații, lămuriri asupra unei persoane sau a unor lucruri. ♦ Metodă de examinare psihologică bazată pe întrebări și răspunsuri. [Pron. -ti-o-. / cf. fr. questionnaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁ vb. tr. a pune cuiva întrebări; a interoga. ◊ a examina. (< fr. questionner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁR s. n. 1. listă sistematică de întrebări întocmită cu scopul de a obține informații, lămuriri. 2. metodă de investigare psihologică bazată pe întrebări și răspunsuri. (< fr. questionnaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări pentru a-l face să spună ceea ce știe în legătură cu o anumită problemă. [Pr.: -ti-o-] – Fr. questionner.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁR, chestionare, s. n. Listă de întrebări, alcătuită cu scopul de a obține informații asupra unei persoane sau a unor probleme. [Pr.: -ti-o-] – Fr. questionnaire.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHESTIONÁ vb. 1. v. întreba. 2. v. asculta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chestioná vb. (sil. -ti-o-), ind. prez. 1 sg. chestionéz, 3 sg. și pl. chestioneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chestionár s. n. (sil. -ti-o-), pl. chestionáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*chestionár n., pl. e (d. chestiune; fr. questionnaire). O serie de maĭ multe chestiunĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*chestionéz v. tr. (d. chestiune; fr. questionner). Pun cuĭva chestiunĭ, examinez, întreb.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink