CHESĂGÍ, chesăgesc, vb. IV Tranz. (Pop.) A tăia pe cineva în bucăți; a căsăpi. – Din chesăgiu (puțin folosit) „măcelar, casap” (tc. kesici; v. ches).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHESĂGÍ vb. v. distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, stârpi.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chesăgésc, V. pisăgesc.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHESĂGÍRE, chesăgiri, s. f. v. CHESĂGI. – [DLRM]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chesăgi, chesăgesc v. t. (pop.) a distruge, a extermina.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink