CHENO¹- elem. „gâscă”. (< fr. chéno, cf. gr. khen, -nos)

CHENO²- elem. „spațiu deschis, gol”. (< fr. kéno-, cf. gr. kenos, vid, gol)

cen¹- vz ceno²-

cen²- vz ceno³-

ceno¹- [At: DN² / V: keno~ / E: fr céno-, it ceno-] Element prim de compunere savantă cu semnificația „gol”.

keno- vz ceno¹-

CENO¹- Element de compunere savantă cu semnificația „gol”. [Scris și keno-. / < fr. céno-, it. ceno- < gr. kenos – gol].

KENO- v. ceno¹-.

-CEN¹ elem. v. ceno²-.

-CEN² elem. v. ceno³-.

CENO¹- elem. „Gol”,

-CENOZĂ⁴ elem. v. ceno³-.

KENO- elem. v. ceno¹-.

CHENO-₁ „gîscă”. ◊ gr. khen, enos „gîscă” > L. sav. cheno-, fr. chéno-, it. id., engl. id. > rom. cheno-. □ ~coprolit (v. copro-, v. -lit₁), s. n., mineral cristalizat în sistemul hexagonal, în cristale columnare incolore și transparente.

CHENO-₃ „deschis, căscat”. ◊ gr. khaino „a se căsca, a se deschide” > fr. chaeno-, engl. id., germ. cheno- > rom. cheno-. □ ~carp (v. -carp), s. n., fruct deschis; ~clorantie (v. clor/o-, v. -antie), s. f., apariție teratologică a frunzelor verzi în verticilele florale.

CHENO-₂ (KENO-) „spațiu deschis, gol”. ◊ gr. kenos „vid, gol” > fr. kéno-, engl. id., germ. keno- > rom. cheno- și keno-. □ ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de spații deschise sau de încăperi goale.

CENO-₂ „gol, deschis”. ◊ gr. kenos „vid, gol” > fr. céno-, it. id., germ. id. > rom. ceno-. □ ~taf (v. -taf), s. n., monument funerar ridicat în memoria unui personaj al cărui corp a dispărut sau se găsește în altă parte.

KENO-, v. CHENO-₂.