3 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHELBOȘI, chelboșesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A deveni chelbos; p. gener. a cheli. ◊ Expr. Doar n-am chelboșit! = doar n-am înnebunit! – Din chelbos.

CHELBOȘI, chelboșesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A deveni chelbos; p. gener. a cheli. ◊ Expr. Doar n-am chelboșit! = doar n-am înnebunit! – Din chelbos.

chelboși [At: ALECSANDRI, T. 1541 / Pzi: esc / E: chelbos cf chelboși] 1-2 vir A deveni chel. 3 vi A căpăta chelbe. 4 vr (D. animale) A-și pierde părul, penele. 5 vi (Fig; îe) Doar n-am ~t Doar n-am înnebunit.

CHELBOȘI, chelboșesc, vb. IV. Intranz. (Mold.) A deveni chelbos, a cheli. ◊ Expr: Doar n-am chelboșit! = doar n-am înnebunit! Un galbîn pe cinci chile [de orz]?... doar n-am chelboșit! ALECSANDRI, T. 1541.

CHELBOȘI, chelboșesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A deveni chelbos, a cheli. ◊ Expr. Doar n-am chelboșit! = doar n-am înnebunit! – Din chelbos.

chelboșì v. Mold. a căpăta chelbe: doar n’am chelboșit AL.

chelboșí v. intr. (d. chelbos). Fam. Iron. Devin chelbos orĭ chel. Fig. (Mold.). Ajung un prost, mă prostesc: dor n’am chelboșit să vînd marfa așa de eftin! – Rar și chelbășesc (d. chelbaș) întrebuințat și tr. cu înț. de a „înșela la vînzare”.

CHELBOS, -OASĂ, chelboși, -oase, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) care are chelbe; p. gener. (om) chel. – Chelbe + suf. -os.

CHELBOS, -OASĂ, chelboși, -oase, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) care are chelbe; p. gener. (om) chel. – Chelbe + suf. -os.

chelbos, ~oa [At: NEGRUZZI, S. I, 249 / Pl: ~oși, ~oase / E: chelbe + -os] 1-2 smf, a (Persoană) plin(ă) de chelbe (2). 3 a Chel.

CHELBOS, -OASĂ, chelboși, -oase, adj. (Mold.) Care are chelbe; p. ext. chel. Om chelbos. ◊ (Substantivat) Chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebuie. NEGRUZZI, S I 249.

CHELBOS, -OASĂ, chelboși, -oase, adj. (Reg.; adesea substantivat) Care are chelbe; p. ext. chel. – Din chelbe + suf. -os.

CHELBOS ~oasă (~oși, ~oase) reg. Care are chelbe. /chelbe + suf. ~os

CHELBOS adj. (Mold.) Bolnav de chelbe. Muștele carele să pun pe capul celor chelboși să pun și pe masa împăratului. B 1774, 37r. Etimologie: chelbe + suf. -os. Vezi și chelbe.

chelbos a. Mold. plin de chelbe: chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebue NEGR.

chelbós, -oásă adj. (d. chelbe). Plin de chelbe. Iron. Chel. Fig. Păcătos, pîrlit, calic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chelboși (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chelboșesc, 3 sg. chelboșește, imperf. 1 chelboșeam; conj. prez. 1 sg. să chelboșesc, 3 să chelboșească

chelboși (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chelboșesc, imperf. 3 sg. chelboșea; conj. prez. 3 să chelboșească

chelboși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chelboșesc, imperf. 3 sg. chelboșea; conj. prez. 3 sg. și pl. chelboșească

chelbos (pop.) adj. m., s. m., pl. chelboși; adj. f., s. f. chelboa, pl. chelboase

chelbos (pop.) adj. m., s. m., pl. chelboși; adj. f., s. f. chelboasă, pl. chelboase

chelbos adj. m., s. m., pl. chelboși; f. sg. chelboasă, pl. chelboase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHELBOȘI vb. v. cheli, pleșuvi.

Intrare: chelboși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chelboși
  • chelboșire
  • chelboșit
  • chelboșitu‑
  • chelboșind
  • chelboșindu‑
singular plural
  • chelboșește
  • chelboșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chelboșesc
(să)
  • chelboșesc
  • chelboșeam
  • chelboșii
  • chelboșisem
a II-a (tu)
  • chelboșești
(să)
  • chelboșești
  • chelboșeai
  • chelboșiși
  • chelboșiseși
a III-a (el, ea)
  • chelboșește
(să)
  • chelboșească
  • chelboșea
  • chelboși
  • chelboșise
plural I (noi)
  • chelboșim
(să)
  • chelboșim
  • chelboșeam
  • chelboșirăm
  • chelboșiserăm
  • chelboșisem
a II-a (voi)
  • chelboșiți
(să)
  • chelboșiți
  • chelboșeați
  • chelboșirăți
  • chelboșiserăți
  • chelboșiseți
a III-a (ei, ele)
  • chelboșesc
(să)
  • chelboșească
  • chelboșeau
  • chelboși
  • chelboșiseră
Intrare: chelbos (adj.)
chelbos1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chelbos
  • chelbosul
  • chelbosu‑
  • chelboa
  • chelboasa
plural
  • chelboși
  • chelboșii
  • chelboase
  • chelboasele
genitiv-dativ singular
  • chelbos
  • chelbosului
  • chelboase
  • chelboasei
plural
  • chelboși
  • chelboșilor
  • chelboase
  • chelboaselor
vocativ singular
plural
Intrare: chelbos (s.m.)
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chelbos
  • chelbosul
  • chelbosu‑
plural
  • chelboși
  • chelboșii
genitiv-dativ singular
  • chelbos
  • chelbosului
plural
  • chelboși
  • chelboșilor
vocativ singular
  • chelbosule
plural
  • chelboșilor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chelboși, chelboșescverb

  • 1. popular A deveni chelbos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Doar n-am chelboșit! = doar n-am înnebunit! DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Un galbîn pe cinci chile [de orz]?... doar n-am chelboșit! ALECSANDRI, T. 1541. DLRLC
etimologie:
  • chelbos DEX '09 DEX '98

chelbos, chelboșisubstantiv masculin
chelboa, chelboasesubstantiv feminin
chelbos, chelboaadjectiv

  • 1. popular (Om) care are chelbe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Om chelbos. DLRLC
    • format_quote Chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebuie. NEGRUZZI, S. I 249. DLRLC
etimologie:
  • Chelbe + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.