CHELȘUG, chelșuguri, s. n. (Înv. și reg.) Cheltuială; bani de cheltuială. – Magh. költség.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHELȘÚG s. v. cheltuială, cheltuire.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chelșúg (chelșúguri), s. n. – 1. Cheltuire, consum. – 2. Cheltuială, speze. – 3. Notă de cheltuieli, socoteală, factură. – 4. Contabilitate. – 5. Provizii, merinde, rezerve. – Var. chelciug, chelșig. Mag. költseg (DAR). Înv. și în Trans. – Der. chelșiga, vb. (a cheltui). Cf. cheltui.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chelșúg n., pl. urĭ (ung. költség). Vechĭ. Cheltuĭală. Mîncare, întreținere.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chelșug, s. n. sg. monede, mărunțiș
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink