CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie. 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcute într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață. – Cheie + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la cheie) 1) Cusătură care întărește locurile mai solicitate la obiectele de îmbrăcăminte. 2) Cheotoare subțire făcută din ață. [Sil. che-i-] /cheie + suf. ~iță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie (1). 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcută într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cheíță s. f., g.-d. art. cheíței; pl. cheíțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEIȚA-RÁIULUI s. v. scânteioară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink