60 definiții pentru chei, cheie, chel   declinări

CHEI, cheiuri, s. n. 1. Construcție amenajată într-un port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor, servind, totodată, la consolidarea malului și la apărarea acestuia de acțiunea apelor; p. ext. stradă de-a lungul și la marginea unei asemenea construcții. 2. Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor. [Var.: cheu s. n.] – Din bg. kei, fr. quai.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEI ~uri n. 1) Construcție amenajată pe malul unei ape navigabile, servind la acostarea, încărcarea și descărcarea navelor și, totodată, la consolidarea malului. 2) Stradă de-a lungul unei asemenea construcții; splai. 3) Platformă construită special de-a lungul unei linii de cale ferată pentru a ușura încărcarea-descărcarea vagoanelor. [Monosilabic] /<fr. quai
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEI s.n. 1. Construcție de piatră, de beton etc., făcută pe malul unei ape navigabile pentru acostarea vaselor. 2. (Rar) Țărm al unei ape amenajat pentru a preveni inundațiile; estradă de-a lungul unui astfel de țărm. [Pl. -iuri, var. cheu s.n. / < fr. quai].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEI s. n. 1. construcție pe malul unei ape navigabile pentru încărcarea și descărcarea navelor, servind totodată la consolidarea malului și pentru a preveni inundațiile; (p. ext.) stradă de-a lungul unui astfel de mal. 2. rampă de încărcare-descărcare a vagoanelor de cale ferată. (< fr. quai)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEI, cheiuri, s. n. 1. Loc amenajat într-un port pentru acostarea vapoarelor. ♦ Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea acestora. 2. Țărm al unei ape, amenajat pentru a preveni inundațiile și surpările; stradă de-a lungul unui astfel de țărm. – Fr. quai.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEI s. splai. (~ul Dâmboviței.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEI s. pl. (GEOGR.) defileu, strâmtoare, (pop.) strungă, (înv.) spărtură, strâmtură. (~le Bicazului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEI s. pl. v. ghizd.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chéi (chéiuri), s. n. – Construcție în port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor; stradă de-a lungul unei asemenea construcții sau a unui rîu. Fr. quai.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

chei s. n., art. chéiul; pl. chéiuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cheĭ n. V. cheŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHÉIE, chei, s. f. 1. Obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt. ◊ Loc. adj. și adv. La cheie = (despre locuințe, uzine etc.) (care este) complet finisat, bun pentru a fi dat în folosință. ◊ Expr. A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat. Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul. 2. Fig. Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare. ◊ Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care înfățișează, transparent, personaje sau fapte reale, de oarecare notorietate. Cheie cu cifru = sistem după care se înlocuiesc literele și cifrele reale cu altele convenționale pentru ca textul să nu fie înțeles de alte persoane. Poziție-cheie = poziție strategică, economică etc. de importanță deosebită. 3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele. ◊ Cheie franceză (sau universală) = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță. ♦ Mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coarde le unor instrumente muzicale. 4. (Muz.) Semn convențional pus la începutul portativului, pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime, și, prin aceasta, a tuturor celorlalte note. Cheia sol. 5. (La pl.) Vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereți înalți și abrupți, acolo unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime. Cheile Turzii. 6. (În sintagma) Cheie de boltă (sau de arc) = bolțar, de obicei decorat, situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc, având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare; fig. element de bază care explică sau dezleagă o problemă; bază. – Lat. clavis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEL, CHEÁLĂ, chei, chele, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are chelie, căruia i-a căzut (tot) părul de pe cap; (despre cap) care nu are păr; pleșuv. – Din tc. kel.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHÉIE chei f. 1) Obiect de diferite forme care servește la încuierea-descuierea unui lacăt sau a unei broaște. ◊ A da ~ile pe mâna cuiva a încredința cuiva averea. La ~ bun pentru a fi dat în exploatare; complet finisat. 2) Instrument cu care se strânge ori se desface un șurub sau o piuliță. ~ universală. 3) muz. Semn convențional pus la începutul portativului pentru a indica poziția unei note. ~ fa-major. 4) Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale; acordor. 5) Mic instrument cu care se răsucește resortul unui ceas sau al altor mecanisme. 6) fig. Procedeu prin care se poate soluționa ceva; explicație; dezlegare. ~ ia unui cifru. ◊ Poziție-~ poziție de primă importanță (din punct de vedere strategic, economic etc.). 7) pl. Vale îngustă între doi munți abrupți. 8): ~ de boltă a) piatră din mijlocul unei bolți care asigură sprijinirea celorlalte pietre; b) element de bază care explică sau rezolvă o problemă. [Art. cheia; G.-D. cheii; Sil. che-ie] /<lat. clavis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEL cheálă (chei, chéle) Care are chelie; pleșuv. /<turc. kel
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHÉIE, chei, s. f. 1. Obiect de metal servind la deschiderea sau închiderea unei broaște sau a unui lacăt. ◊ Expr. A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat. Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul. 2. Fig. Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare. ◊ Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care înfățișează personaje sau fapte reale, camuflate cu ajutorul ficțiunii, a simbolurilor. Poziție cheie = poziție strategică, economică etc. de importanță deosebită. ♦ Sistem convențional de cifrare și de descifrare a corespondenței secrete. 3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele. ◊ Cheie franceză (sau universală) = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță. ♦ Mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coardele unor instrumente muzicale. 4. Semn convențional pus la începutul portativului, pentru a fixa numele notelor și gradul de înălțime al sunetelor corespunzătoare. Cheia sol. 5. (La pl.) Vale strâmtă între doi pereți înalți de stâncă. Cheile Turzii. 6. (În expr.) Cheie de boltă = piatră din mijlocul unei bolți, care susține toate celelalte pietre; fig. element de bază care explică sau dezleagă o problemă. – Lat. clavis.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEL, CHEÁLĂ, chei, chele, adj. (Despre oameni, adesea substantivat) Care are chelie, căruia i-a căzut (tot) părul de pe cap; (despre cap) care nu are păr; pleșuv. – Tc. kel.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

*pozíție-chéie (-ți-e-) s. f., art. pozíția-chéie (-ți-a-), g.-d. art. pozíției-chéie; pl. pozíții-chéie, art. pozíțiile-chéie (-ți-i-)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

CHÉIE s. v. acordor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHÉIE s. v. clarificare, cordar, deslușire, elucidare, explicare, explicație, întinzător, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, strună.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEL adj. pleșuv, (înv. și pop.) pleș, pleșuvit, (reg.) chelbos, pleșcat, târcav, (Transilv. și Ban.) peleag, (înv.) cheleș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEL s. v. varză creață.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chéie (chéi), s. f.1. Obiect de metal care servește la încuierea sau deschiderea unei broaște. – 2. Robinet. – 3. Cuvînt șablon. – 4. Deschizător de conserve. – 5. Croșetă (pentru încheiat nasturii). – 6. Acordor, persoană care se ocupă cu acordarea unor instrumente muzicale. – 7. La instrumentele muzicale de vînt, valvulă. – 8. Piatră situată în punctul cel mai înalt al unei bolți. – 9. Explicație, dezlegare. – 10. Bază, piatră unghiulară. – 11. Dantelă. – 12. (Pl.) Defileu, vale îngustă între doi pereți înalți, trecătoare. – Mr. cl’aie, megl. cl’eili. Lat. clavem (Pușcariu 352; Candrea-Dens., 324; REW 1981; DAR); cf. it. chiave (lec. chié), prov., cat. clau, fr. clé, sp. llave, port. chave. Pentru accepția „defileu”, cf. sard. keia, care pare totuși de origine preromană (cf. Wagner 294) pe lîngă faptul că există o anomalie în fonetismul său (lat. cl ar fi dat cr în sard.); der. din gr. ϰεία, propusă de Atzori 95, nu pare posibilă pentru rom.Der. cheiță, s. f. (cheie mică; dantelă; obiect care prinde); cheier, s. m. (fabricant de chei; portchei), pe care Candrea-Dens., 325, îl derivă de la alt. clavārius, și Pascu, Beiträge, 15, de la *claviarius. Cf. cheotoare, încheia, descheia.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

chel (-ială), adj. – Pleșuv, fără păr. Tc. kel (Șeineanu, II, 104; Lokotsch 1152). Cuvînt cunoscut numai în Munt. și Mold. (ALR, I, 12). Forma de pl. m. oscilează între cheli și chei. Der. cheli, vb. (a pierde părul); chelie, s. f. (calviție; pleșuvie; înv., favus); cheleș (mr. chileș, megl. cheleș), adj. (chel), din tc. keleș; chelbaș, adj. (înv., bolnav de favus, chelbos), din tc. kel și baș „cap” (Șeineanu, II, 105; Lokotsch 1025); chelboși, vb. (a-și pierde părul); chelboșie, s. f. (calviție). Nu este posibil să separăm de aceste ultime cuvinte pe chelbe, s. f. (înv., favus; calviție), care totuși a fost interpretat plecîndu-se de la lat. *calvia cu l propagat *clalvia (Tiktin; Pușcariu, Dacor., IV, 720; DAR; cf. îndoielile din REW 1530), dar care nici măcar astfel ar fi produs rezultatul care i se atribuie; sau din alb. kjëlp „puroi” (Philippide, Viața rom., IV (1916), p. 39). Dacă se are în vedere absoluta identitate a cuvintelor menționate aici, ca și circumstanța că chelbe circulă în aceleași regiuni ale vechiului regat al României, cu excepția Trans., reiese evident că este vorba de același cuvînt tc. (opinie împărtășită de Șeineanu, II, 105 și Rosetti, I, 160). Probabil este vorba de o dublă formație regresivă: chelboșie a dat chelbos, adj. (chel), și acesta a dus la chelbe (chelie), ca scîrboșie, față de scîrbos și scîrbă.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

chéie s. f., art. chéia, g.-d. art. chéii; pl. chei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chéie de bóltă s. f. + prep. + s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chel adj. m., pl. chei; f. sg. cheálă, pl. chéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cuvânt-chéie s. n., pl. cuvínte-chéie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chéĭe f., pl. cheĭ (lat. clavis; it. chiave, pv. cat. clau, fr. clef, sp. llave, pg. chave. V. claviculă, clavir). Instrument de deschis și închis un lacăt orĭ o broască. Un fel de șurubelniță care înșurubează apucînd șurubu: cheĭe de ceasornic, de bicicletă. Semn muzical care determină numele și înălțimea notelor: cheĭa sol, cheĭa fa. La trompete (cornurĭ, goarne), mecanizmu care, împins cu mîna, modifică sunetu: corn cu cheĭ (saŭ cornet cu pistoane saŭ fligorn). Fig. Carte care te face să pricepĭ altă carte, cum ar fi o traducere. Punct foarte important: Strassburgu e cheĭa Franciiĭ. Cheĭe de boltă, peatra [!] din mijlocu bolteĭ și pe care se reazămă toate petrele, fiind pusă cea din urmă. Fig. Principiŭ, bază: religiunea e cheĭa de boltă a ordiniĭ sociale.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

chel, cheálă adj., pl. chelĭ și cheĭ, chele (turc. kel; bg. kel. V. cheleș). Pleșuv, al căruĭ cap n´are păr. Cheluluĭ tichie de mărgăritar îĭ trebuĭe, ție-țĭ lipsește un lucru necesar, și tu facĭ lux (se zice despre un sărac care face lux ridicul orĭ despre un prost care-și cumpără cărțĭ pe care nu le pricepe ș. a.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cheŭ și cheĭ n., pl. urĭ (fr. quai, de orig. normando-picardă, d. celt. cai). Zid făcut pe malu uneĭ ape ca să oprească revărsarea (zăgaz) orĭ ca să ușureze încărcarea și descărcarea mărfurilor din corăbiĭ. Stradă pe marginea apelor: cheu [!] Dîmbovițeĭ în Bucureștĭ. V. splaĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cuvânt-chéie s.n. Cuvânt de mare importanță ◊ Cuvântul-cheie al politicii externe franceze este independența.” R.l. 22 I 67 p. 6. ◊ „La New York a apărut al doilea volum al unei biografii scrise de L.S. Primul volum, publicat în 1968, se numea «O’Neill, fiu și dramaturg». Volumul al doilea se numește «O’Neill fiu și artist». Cuvântul-cheie este, în ambele titluri «fiu».” R.lit. 21 III 74 p. 30; v. și L. 27 V 67 p. 9, Cont. 16 II 73 p. 11, 2 II 74 p. 10, R.lit. 23 V 74 p. 18 (din cuvânt + cheie, după fr. mot-clef; DMN 1968)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

episód-chéie s.n. Episod de mare importanță ◊ Episoade-cheie, verificate de documente, sunt reproduse cu exactitate.” Sc. 27 X 65 p. 2. ◊ „Ei, legionarii, sunt sălbaticii, ucigașii în solda naziștilor, evocați ca atare în câteva dintre episoadele-cheie ale acestui film.” Sc. 23 I 75 p. 2; v. și R.l. 18 I 67 p. 2 (din episod + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fáctor-chéie s.m. Element de mare importanță ◊ „Acționează maistrul ca factor-cheie în angrenajul complex al producției?” Sc. 9 X 70 p. 1. ◊ „Am publicat aceste rânduri din dorința de a atrage atenția celor responsabili, indiferent că răspund sau nu de magazine-etalon, asupra unor factori-cheie care asigură succesul oricărei unități comerciale.” Sc. 9 VI 74 p. 2; v. și productivitate (din factor + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fráză-chéie s.f. Frază de o mare importanță pentru înțelegerea unui text, a unei comunicări ◊ „Se spune [în film]: «Tu nu ești la fel cu ceilalți bărbați» [...] frază-cheie care ar vrea să explice succesul instantaneu al doctorului în fața femeilor.” Gaz.lit. 17 VIII 61 p. 7. ◊ „Tot filmul este numai asta. Înaintarea, pas cu pas, între două fraze-cheie. R.lit. 7 II 75 p. 17; v. și 4 X 84 p. 22 (din frază + cheie, după fr. phrase-clé; DMN 1966; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

idée-chéie s.f. Idee de o mare importanță ◊ „Dacă am putut smulge materiei adevărul ei spiritual, și să-l cuprind în acea idee-cheie [...] am aflat și calea spre cugetul și sensibilitatea aceluia care contemplă sculpturile mele.” Gaz.lit. 12 X 67 p. 6; v. și cuvânt-problemă (din idee + cheie, după fr. idée clé; DMN 1970)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

méci-chéie s.n. (sport.) Meci foarte important ◊ „În etapa viitoare, două meciuri-cheie în Capitală.” Sc. 21 XI 75 p. 3. ◊ „Azi un meci-cheie al competiției.” I.B. 13 III 76 p. 7. ◊ „Sportul Studențesc, în meciul-cheie al rundei, n-a realizat decât 11 [...]” I.B. 11 IV 85 p. 7 (din meci + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

momént-chéie s.n. Moment extrem de important ◊ „Radu Beligan s-a concentrat asupra unor momente-cheie, lucrându-le cu migală, șlefuindu-le cu minuțiozitate și intensitate.” Sc. 19 I 77 p. 4. ◊ „Stilul ales este realismul, însoțit de o teatralitate robustă, cu o exploatare abilă a tuturor momentelor-cheie ale conflictului.” R.lit. 14 XII 78 p. 16. ◊ „[...] este momentul ca noi toți, cei care îl admirăm și îl iubim, să-l ajutăm să depășească un moment-cheie din viața lui.” Săpt. 5 X 84 p. 8; v. și I.B. 10 III 75 p. 3 (din moment + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

partídă-chéie s.f. (sport) Partidă de cea mai mare importanță ◊ „[...] numai neșansa în unele partide-cheie l-a privat de un răsunător succes [...]” Săpt. 24 V 85 p. 8 (din partidă + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

personáj-chéie s.n. (lit.) Personaj foarte important ◊ Personajele-cheie din «Demonii» sunt (dacă se poate spune astfel) creații ale lui Nikolai Stavroghin.” R.lit. 27 I 71 p. 5. ◊ „Un talentat interpret al acestui personaj-cheie. Sc. 21 II 75 p. 4. ◊ „Demonstrația deplină a artei retribuției se face însă prin cele trei personaje feminine-cheie, trei actrițe din trei generații.” Săpt. 20 V 77 p. 6; v. și R.l. 28 VIII 75 p. 9, Sc. 5 I 76 p. 5 (din personaj + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

post-chéie s.n. Funcție foarte importantă ◊ „Practica «amakudari», care constă în a «parașuta» un funcționar de stat într-un post-cheie de larg interes pentru monopoluri, este curentă în Japonia – informează ziarul «Asahi».” Sc. 16 III 74 p. 8; v. și sculer-șef (1969) (din post + cheie, după fr. poste-clé; DMN 1966)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pozíție-chéie s.f. Poziție strategică foarte importantă ◊ „Un comunicat al Statului Major comun argentinian [...] relevă că britanicii au reluat atacul asupra capitalei arhipelagului [...] Ei se află la numai 4 kilometri de Puerto Argentino, unde ocupă «poziții-cheie».” Sc. 15 VI 82 p. 4; v. și neocolonialism (1962) (din poziție + cheie; cf. fr. position-clé; DMN 1966)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

problémă-chéie s.f. Problemă foarte importantă ◊ „Cu ce problemă-cheie se confruntă, în momentul de față, întreprinderea dv.?” I.B. 26 II 73 p. 2. ◊ „O problemă-cheie: măsuri concrete, efective de dezarmare și dezangajare militară pe continente” Sc. 8 VI 77 p. 6. ◊ „Reducerea bugetelor militare – problemă-cheie a unui autentic proces de dezarmare” Sc. 7 XII 78 p. 6. ◊ „Se pare că și Dalla Chiesa și-a dat seama care este problema cheie [...]” I.B. 18 IX 82 p. 2; v. și 28 V 81 p. 4, 23 V 82 p. 4 (din problemă + cheie; cf. fr. problème-clé; DMN 1964)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

punct-chéie s.n. Element foarte important ◊ „Observatorii politici din Roma consideră că ele nu afectează punctele-cheie ale Concordatului.” I.B. 15 XI 69 p. 6. ◊ „Dar punctul-cheie al numărului îl constituie spovedania dramatică a lui Panait Istrati din «Ultimele cuvinte» scrisă la 1 ian. 1921.” R.lit. 4 III 71 p. 12. ◊ „Inginerul ajunsese cu istorisirea în punctul-cheie al întâmplării.” Sc. 6 VI 75 p. 4; v. și L. 3 XII 70 p. 26 (din punct + cheie; cf. fr. point clé; DMC 1970)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

rámură-chéie s.f. Sector (industrial) foarte important ◊ „[...] această ramură-cheie a dezvoltării – industria constructoare de mașini.” I.B. 10 X 70 p. 1. ◊ „Sume importante sunt prevăzute, de asemenea, pentru dezvoltarea ramurilor industriale-cheie.” Sc. 5 V 78 p. 6 (din ramură + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

réplică-chéie s.f. Replică foarte importantă ◊ „O replică-cheie a lui Brâncoveanu.” R.lit. 13 XI 69 p. 25. ◊ „Două replici-cheie pentru înțelegerea lui Play Strindberg [...]” Cont. 11 III 71 p. 4. ◊ „Nu putem ști totdeauna, sub specia vieții, cine e locatar principal și cine tolerat – spune una din replicile-cheie ale piesei.” Sc. 28 I 77 p. 4 (din replică + cheie; A. Giurescu M.C. 33)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

rol-chéie s.n. 1977 Rol de mare importanță v. rutin (din rol + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

scénă-chéie s.f. Scenă de mare importanță într-un spectacol ◊ „Spectacolul debutează puternic și se continuă pe (sic!) câteva scene-cheie. Cont. 11 VIII 61 p. 4. ◊ „Valoarea unui film stă în calitatea și cantitatea detaliilor, a unor scene-cheie. Cont. 10 XII 70 p. 5. ◊ „Trebuie citată, de asemenea, G.M., emoționantă într-o scenă-cheie. R.l. 2 VI 75 p. 6; v. și Cont. 3 XI 62 p. 5, R.lit. 12 II 70 p. 24, Cont. 26 IV 74 p. 5 (din scenă + cheie; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 392)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

zónă-chéie s.f. Zonă foarte importantă ◊ Zone-cheie în dramaturgie.” Cont. 23 III 73 p. 4. ◊ „Detectoarele, amplasate în zone-cheie, furnizează date care sunt prelucrate de un calculator electronic, programat să dea alarma de fiecare dată când poluarea atinge niveluri periculos de ridicate.” Sc. 23 V 74 p. 3 (din zonă + cheie)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEILE BICAZULUI v. Bicaz (2).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEILE TURZII v. Turda (1).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cheie (it. chiave; fr. clef sau clé; germ. Schlüssel; engl. key), semn convențional plasat la începutul portativului*, care determină numirea sunetelor de diferite înălțimi (2). C. au apărut din necesitatea fixării precise a sunetelor pe portativ. La început s-au folosit linii de culori diferite (Guido d’Arezzo), apoi literele g*, c*, f*, din care s-a dedus semnul grafic c. Acest semn se așează întotdeauna pe o linie a portativului, conferind sunetului de pe acea linie numele respectivei c. Cele trei chei cunoscute; c. sol pentru registrul (1) acut; c. do pentru registrul mediu; c. fa – pentru registrul grav. V. chiavetta; mărturie.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a face (cuiva) cheie expr. (intl.) a întinde o cursă (cuiva).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fi cheală la pat expr. (er.) a fi frigidă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-i da în cap lui chelu’ / lui mutu’ expr. (adol.) a se masturba.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a ține (ceva) sub cheie expr. a păzi (ceva); a păstra (ceva) cu mare grijă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cheia și lacătul expr. începutul și sfârșitul.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cheie cu barbă expr. (intl.) adevăr.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Chelu’ s. m. sg. penis.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

o cheie, două chei expr. (glum.) O.K., în regulă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink