2 intrări
14 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
chefăluit, ~ă a [At: NEGRUZZI, S., ap. DA / Pl: ~iți, ~e / E: chefului] (Înv) 1 Care a chefuit. 2 Care e amețit de băutură.
CHEFĂLUI, chefăluiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură; a se îmbăta. – Chef + suf. -ălui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHEFĂLUI, chefăluiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură; a se îmbăta. – Chef + suf. -ălui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chefălui vr [At: NEGRUZZI, S. I, 222 / V: ~ful~ / Pzi: ~esc / E: chef] (Mol) A se îmbăta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chefului v vz chefălui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHEFĂLUI, chefăluiesc, vb. IV. Refl. (Mold.) A se ameți de băutură, a se îmbăta. De la o vreme se chefăluiește Ivan cum se cade, și unde nu începe a chiui... CREANGĂ, P. 310. Boierii s-o cam chefăluit. ALECSANDRI, T. 554. Vreu să ne întrecem la masă, măcar să știu că m-oi chefălui. NEGRUZZI, S. I 222.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHEFĂLUI, chefăluiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură, a se îmbăta. – Din chef.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
chefăluì v. Mold. a chefui: boierii s’au chefăluit AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chefăluĭésc, chefelésc, V. chefuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chefăluit adj. m., pl. chefăluiți; f. sg. chefăluită, pl. chefăluite
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chefălui (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă chefăluiesc, 3 sg. se chefăluiește, imperf. 1 sg. mă chefăluiam; conj. prez. 1 sg. să mă chefăluiesc, 3 să se chefăluiască; imper. 2 sg. afirm. chefăluiește-te; ger. chefăluindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!chefălui (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se chefăluiește, imperf. 3 sg. se chefăluia; conj. prez. 3 să se chefăluiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chefălui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chefăluiesc, imperf. 3 sg. chefăluia; conj. prez. 3 sg. și pl. chefăluiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CHEFĂLUI vb. v. ameți, chercheli, îmbăta, turmenta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chefălui vb. v. AMEȚI. CHERCHELI. ÎMBĂTA. TURMENTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
chefălui, chefăluiescverb
- 1. A se ameți de băutură; a se îmbăta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De la o vreme se chefăluiește Ivan cum se cade, și unde nu începe a chiui... CREANGĂ, P. 310. DLRLC
- Boierii s-o cam chefăluit. ALECSANDRI, T. 554. DLRLC
- Vreu să ne întrecem la masă, măcar să știu că m-oi chefălui. NEGRUZZI, S. I 222. DLRLC
-
etimologie:
- Chef + sufix -ălui. DEX '98 DEX '09