CHEÁG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere și al copilului, care are proprietatea de a închega cazeina din lapte; chimozină, lactoferment. 2. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul (1). 3. (În sintagma) Cheag sangvin = masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui; coagul. 4. Fig. Fond inițial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHEAG ~uri n. 1) Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere și folosit ca coagulant pentru închegarea laptelui. 2) Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor. 3) fig. Avere sau capital inițial care a stat la baza unei averi mai mari. ◊ A avea ~ a fi bogat; a avea bani. A prinde ~ a se îmbogăți. /<lat. clagum
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHEÁG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere, care are proprietatea de a închega cazeina din lapte. ♦ Una din cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul (1). 2. Masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui. 3. Fig. Fond inițial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHEAG s. 1. (BIOL.) chimozină, labferment, lactoferment, (reg.) maia, presură. (~ul contribuie la coagularea laptelui.) 2. (BIOL.) coagul, (reg.) străgheață. (~ de sânge.) 3. (ANAT.) stomac glandular. (~ la rumegătoare.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHEAG s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, periteag, situație, stare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cheag s. n., pl. cheáguri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cheag (ea dift.) n., pl. urĭ (lat. coágulum [d. con-, la un loc, și agere, a strînge], pop. quaglum, apoĭ clagum, cheag; it. caglia, gaglio, sp. cuajo, pg. coalho. D. rom. vine rus. glĭag, pol. klag, nsl. klĭag. V. cuget). O substanță amară care se află în stomahu [!] rumegătoarelor și care se întrebuințează la închegat laptele. Al patrulea stomah al rumegătoarelor (în care se află cheagu). Așezătură de treĭ peremete (V. peremet). Fig. Fond, putere, capital: a avea, a prinde cheag. V. maĭa.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a avea cheag expr. 1. a fi bogat / înstărit. 2. (cart.) a avea o sumă de bani de rezervă, care permite asumarea unor riscuri în momentele cheie ale jocului. 3. (intl.) a avea rezerve finanaciare (care îi permit răufăcătorului să rămână un timp inactiv).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a prinde cheag expr. a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink