11 definiții pentru challenger
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHALLENGER, challengeri, s. m. Sportiv care, în urma unei întreceri preliminare, a obținut dreptul de a-și disputa un titlu de campion în meci direct cu deținătorul titlului. [Pr.: celenger. – Var.: șalanger s. m.] – Din engl., fr. challenger.
CHALLENGER s.m. v. șalanger.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘALANGER s. m. v. challenger.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘALANGER, șalangeri, s. m. Sportiv care, în urma unei întreceri preliminare, a obținut dreptul de a-și disputa un titlu de campion în meci direct cu deținătorul titlului. – Din engl., fr. challenger.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘALANGER s.m. 1. (Sport) Concurent (sau echipă) cu care un campion (sau o echipă campioană) își dispută locul întîi în cadrul unei noi ediții a întrecerii. 2. (Liv.) Provocator (la un duel, la o luptă etc.). [Scris și challenger. / < fr., engl. challenger].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘALANGER s. m. sportiv cu care un campion își dispută locul întâi în cadrul unei noi ediții a întrecerii. (< engl., fr. challenger)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șalanger s. m. (sport) Sportiv care are dreptul de a disputa un titlu de campion direct cu deținătorul acestuia ◊ „Foreman este apt să-și apere centura la 30 octombrie în fața șalangerului său oficial, Cassius Clay.” Sc. 9 X 74 p. 5 (din engl. challenger, fr. challengeur; DMN 1966; Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 34, atestări din 1969; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘALANGER ~i m. rar Sportiv sau echipă care, în urma întrecerilor preliminare, a obținut dreptul de a disputa titlul de campion în meci direct cu deținătorul titlului. /<engl., fr. challenger, challengeur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!challenger (engl.) [pron. rom. čelenğăr] s. m., pl. challengeri [pron. čelenğări]
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
challenger (angl.) [pron. celenger] s. m., pl. challengeri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
șalanger s. m., pl. șalangeri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: čelenğăr
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
challenger, challengerisubstantiv masculin
- 1. Sportiv care, în urma unei întreceri preliminare, a obținut dreptul de a-și disputa un titlu de campion în meci direct cu deținătorul titlului. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Provocator (la un duel, la o luptă etc.). DN
etimologie:
- challenger DEX '09 DEX '98 DN