3 intrări
48 de definiții
din care- explicative (27)
- morfologice (8)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
- enciclopedice (5)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CETIT1 s. n. v. citit1.
CETIT1 s. n. v. citit1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CETIT1 s. n. v. citit1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CETIT2, -Ă, adj. v. citit2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CETIT2, -Ă, adj. v. citit2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cetit1 sn vz citit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cetit2, ~ă a vz citit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CETIT s. n. v. citit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CETIT2, -Ă adj. v. citit2.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CETI vb. IV v. citi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CETI vb. IV v. citi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CETI vb. IV v. citi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CITI, citesc, vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. ♦ A rosti un text cu voce tare pentru a comunica cuiva conținutul lui. ♦ A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. ♦ A înregistra, a desluși indicațiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etc. 2. Fig. A descoperi, a sesiza gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. 3. A învăța, a studia (parcurgând scrieri, izvoare etc.). ♦ A se instrui, a se cultiva. 4. (În expr.) A citi în stele = a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. A citi (cuiva) în palmă = a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. [Var.: (pop.) ceti vb. IV] – Din sl. čitati, čisti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CITIT1 s. n. Citire. ◊ Scris-citit = noțiuni elementare de scriere și citire (predate în primele clase elementare). [Var.: (pop.) cetit s. n.] – V. citi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CITIT1 s. n. Citire. ◊ Scris-citit = noțiuni elementare de scriere și citire (predate în primele clase elementare). [Var.: (pop.) cetit s. n.] – V. citi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CITIT2, -Ă, citiți, -te, adj. (Despre oameni) Instruit, învățat; erudit. [Var.: (pop.) cetit, -ă adj.] – V. citi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CITIT2, -Ă, citiți, -te, adj. (Despre oameni) Instruit, învățat; erudit. [Var.: (pop.) cetit, -ă adj.] – V. citi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ceti v vz citi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ceti v vz citi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
citi vt [At: COD. VOR. 145/11 / V: (îrg) ceti, (înv) ciăti / Pzi: ~tesc / E: vsl чисти] 1 A cunoaște semnificația literelor (de tipar sau de mână) ce alcătuiesc cuvintele și a putea rosti (tare sau în gând) sunetele. 2 A parcurge un text (pronunțând sau nu cuvintele) pentru a lua cunoștință de cele scrise. 3 A comunica altora conținutul unei scrieri rostind cu glas tare ceea ce este scris sau tipărit în ea Vz a prociti. 4 (Bis) A rosti anumite texte religioase la anumite ocazii. 5 (Pfm; îe) A-i ~ cuiva (buchiile) A spune cuiva tot ce crezi despre el. 6 (Fig) A descoperi gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figuri sale. 7 A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). 8 A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. 9 A înregistra indicațiile date de un aparat de măsură, de un indicator etc. 10 A studia (parcurgând scrieri, documente etc.). 11 A se cultiva. 12 (Îe) A ~ în stele A prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. 13 (Îe) A ~ (cuiva) în palmă A prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
citit2, ~ă a [At: JIPESCU, O. 56 / V: (pop) cetit / Pl: ~iți, ~e / E: citi] 1 (D. persoane) Instruit. 2 (D. opere) Care a fost parcurs în procesul lecturii. 3 (D. gânduri, sentimente etc.) Descoperit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
citit1 sn [At: CORESI, EV. 6/22 / V: (pop) cetit / Pl: ~uri / E: citi] 1-10 Citire (1-10). 11 (Îs) ~în stele Citire (11) în stele. 12 (Îs) ~ în palmă Citire (12) în palmă. 13 (Îs) Scris ~ Noțiuni elementare de scriere și citire (predate în primele clase elementare).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CITI, citesc, vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. ♦ A rosti, a urmări un text cu glas tare pentru a comunica cuiva conținutul lui. ♦ A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. ♦ A înregistra, a desluși indicațiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etc. 2. Fig. A descoperi, a sesiza gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. 3. A învăța, a studia (parcurgând scrieri, izvoare etc.) ♦ A se instrui, a se cultiva. 4. (În superstiții; în expr.) A citi în stele = a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. A citi (cuiva) în palmă = a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. [Var.: (pop.) ceti vb. IV] – Din sl. čitati, čisti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
CITI, citesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absolut) 1. A parcurge un text pentru a percepe cele scrise (rostindu-le în același timp în gînd sau tare); a lua cunoștință de conținutul scris al unei cărți, al unei scrieri etc. Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară. VLAHUȚĂ, O. A. I 49. Mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și Alexandria mai bine decît mine. CREANGĂ, A. 11. Tu citești scrisori din roase plicuri Și într-un ceas gîndești la viața toată. EMINESCU, O. I 119 Ai voit, amice, ca mai nainte de a o tipări să citesc eu, în manuscript, cartea romînească ce tu ai compus. ODOBESCU, S. III 9. ♦ (Cu privire la o partitură, la note de muzică) A recunoaște, urmărind cu ochii, sunetele reprezentate și valorile lor și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument muzical. Citește o simfonie. ♦ (Cu privire la o hartă, la un plan) A distinge indicațiile topografice și a-și imagina după ele conformația terenului. Citea harta amănunțită a regiunii. ♦ A cerceta (uneori pentru a nota în vederea unei calculații) indicațiile înregistrate de un aparat (contor, barometru, seismograf etc.). 2. Fig. A descoperi gîndul sau sentimentele cuiva din atitudinea, privirea, expresia figurii etc. Chiar dacă unii tac... eu citesc în privirile lor batjocura. STANCU, 320. Citi tristețea de pe chipul tovarășului său. SAHIA, N. 32. 3. A comunica altora conținutul unei scrieri (scrisori, cărți) rostind cu glas tare ceea ce este scris sau tipărit în ea. Mama a citit copilului o poveste. ◊ E foarte frumos. Și dacă n-ai obosit, mai citește-ne ceva. VLAHUȚĂ, O. A. III 90. ◊ Refl. pas. La radio s-a citit articolul de fond din «Scînteia»..4. A învăța, a studia. A citit mult pentru examene. ♦ A se instrui, a se cultiva. Om care. citește mult. 5. (Subiectul este preotul) A face lectura, în anumite ocazii, a unor texte religioase. Mă, dascăle, n-am isprăvit. -Dar ce, părinte, nu i-am citit? TEODORESCU, P. P. 130. 6. (În superstiții, numai în expr.) A citi în stele = a prezice viitorul după poziția stelelor. – Variantă: ceti (ISPIRESCU, L. 98, NEGRUZZI, S. I 46, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117, ALECSANDRI, P. P. 90) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CITIT1 s. n. Citire, lectură. ◊ Scris-citit = noțiuni elementare de scriere și citire. – Variantă: cetit (NEGRUZZI, S. I 269) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CITIT2, -Ă, citiți, -te, adj. (Despre persoane) Instruit, învățat; erudit. V. cărturar. Un om citit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CETI vb. IV. v. citi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A CITI ~esc 1. tranz. 1) (texte, scrieri etc.) A reproduce în glas sau în gând (pentru a lua cunoștință de cele scrise). ~ o povestire. ~ fugitiv. 2) fig. (gânduri, sentimente, intenții etc.) A înțelege din expresia feței sau din atitudine. ◊ ~ printre rânduri a pricepe și ceea ce nu este exprimat direct într-un text. ~ în stele a) a prevesti viitorul, destinul cuiva după poziția stelelor; b) a susține ceva fără nici un temei. 3) (partituri, hărți, indicații ale unor aparate etc.) A descifra cu ajutorul văzului. 4) rar A însuși prin instruire; a studia. ~ istoria. 2. intranz. A deveni cult; a-și îmbogăți cunoștințele; a se cultiva. /<sl. țitati, țisti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CITIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A CITI. 2) (despre persoane) Care a citit mult; instruit. /v. a citi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cetí v. Mold. Tr. V. citì.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
citì (Mold. cetì) v. 1. a cunoaște literele alfabetului și a ști să le împreune în vorbe; 2. a parcurge cu ochii sau a rosti cu glas tare un text tipărit sau scris: a citi ziare; 3. fig. a pătrunde ceva întunecos sau ascuns: privirea lui citește ’n suflete omenești EM.; 4. a ghici, a descoperi: citesc în ochii săi. [Slav. ČITǑ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
citit a. fig. instruit: om citit. ║ n. citire: cititul și scrisul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cetésc, V. citesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
citésc (vest) și ce- (est) v. tr. (vsl. čitati, čisti-cĭton. V. cinste, cin 1, cislă, procitesc). Străbat cu ochiĭ ceĭa ce e scris pronunțînd cuvintele orĭ nu: a citi un cuvînt, o carte, un autor. Descifrez: a citi o bucată muzicală. Fig. Pătrund, pricep ceva dificil: a citi ceva în ochiĭ cuĭva. – Barb. în Trans. Bucov. (după germ. lesen), predaŭ un curs ca profesor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
citít (vest) și ce- (est), -ă adj. Instruit, cult: om citit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
citi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. citesc, 3 sg. citește, imperf. 1 citeam; conj. prez. 1 sg. să citesc, 3 să citească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
citit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
citi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. citesc, imperf. 3 sg. citea; conj. prez. 3 să citească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
citit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
citi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. citesc, imperf. 3 sg. citea; conj. prez. 3 sg. și pl. citească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
citit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
citi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
citesc, -team 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CITI vb. 1. a parcurge, (livr.) a lectura, (înv. și pop.) a spune, a zice. (A ~ câteva rânduri, apoi a tăcut.) 2. v. învăța. 3. a se cultiva, a se instrui. (~ mult și sistematic.) 4. (MUZ.) a descifra. (~ o partitură.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CITIT s. v. citire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CITIT adj. 1. v. cult. 2. v. învățat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CITI vb. 1. a parcurge, (livr.) a lectura, (înv. și pop.) a spune, a zice. (A ~ cîteva rînduri, apoi a tăcut.) 2. a învăța, a studia. (~ cursul pentru examene.) 3. a se cultiva, a se instrui. (~ mult și sistematic.) 4. (MUZ.) a descifra. (~ o partitură.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CITIT s. citire, lectură, parcurgere, (înv.) citanie. (~ unui text.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CITIT adj. 1. cult, cultivat, educat, instruit, învățat, (rar) școlit, (înv.) pedepsit, politicit, spudaxit, sufletesc. (Tînăr ~.) 2. erudit, învățat, savant, (livr.) doct, (livr. rar) sapient, (pop.) știut (înv. și reg.) pricopsit, știutor. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
citi (citesc, citit), vb. – A parcurge un text. – Var. ceti (înv.). Sl. čitati (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 57; Skok 65), de la čisti, – čitǫ „a cinsti, a citi”, care este etimonul lui cinsti. – Der. citanie, s. f. (lectură; înv., învățătură; astăzi, slujbă religioasă), din sl. čitenije, četanije; citeț, s. m. (cititor), din sl. čĭticĭ; citeț, adj. (lizibil), de la citi; citeală, s. f. (înv., lectură, studiu); citire, s. f. (lectură; enciclopedie, manual, carte de școală elementară); cititor, s. m. (lector).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GRAECA SUNT, NON LEGUNTUR (lat.) (aceste cuvinte) sunt scrise pe grecește, nu se citesc – Avertisment asupra unui text ininteligibil, dificil, în Evul Mediu, limba greacă nemaifiind cunoscută, pasajele scrise în grecește din lucrările latine se săreau.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIRA CETI, stea din constelația Balena, a cărei strălucire este variabilă între mărimile 1,7 și 9,6, cu o perioadă de 332 ± 9 zile. Prima stea variabilă cunoscută; a fost descoperită, în 1596, de astronomul german D. Fabricius.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Graeca sunt, non leguntur (lat. literal tradus: „E grecește, nu se citește!” În traducere liberă: „Treci peste asta, e grecește”). Expresia se întrebuințează cînd vrem să spunem cuiva: nu te opri asupra lucrului acesta, că „nu-i pentru mintea ta” sau „nu-i pentru tine”, cum spunem copiilor care n-au încă vîrsta să se ocupe de anumite lucruri. Vorba aceasta e moștenită din evul mediu, cînd limba greacă nu mai era învățată nici cunoscută ca înainte vreme și cînd, chiar cărturarii, întîlnind în autorii latini cîte un pasaj sau un citat scris în grecește (ca în Suetoniu, de exemplu: vezi Festina lente) săreau peste el, zicînd: Graeca sunt, non leguntur. Se mai folosește și forma: Graecum est, non legitur. IST.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Io non so lettere (it. „Nu știu să citesc”) – răspunsul pe care Papa Iuliu al II-lea l-a adresat lui Michelangelo. Lucrînd statuia acestui pontif, marele sculptor l-a întrebat într-o zi dacă trebuie să-i pună o carte în mînă. „Pune-mi în mînă o spadă – i-a răspuns în glumă papa – nu știu să citesc!” Tot în glumă se folosește acest io non so lettere atunci cînd cineva adresează o întrebare al cărei răspuns e extrem de simplu și firesc, la mintea oricui și de la sine înțeles. IST.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Qui scribit, bis legit (lat. „Cine scrie, citește de două ori”) – Axiomă latină folosită spre a povățui oamenii să-și noteze ceea ce vor să țină minte, deoarece, atunci cînd scriem, mai putem citi o dată textul și-i firesc să-l reținem mai bine.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
citi, citesc I v. t. a ghici intențiile cuiva. II v. i. a bea, a trage la măsea.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
citi, citescverb
- 1. A parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară. VLAHUȚĂ, O. A. I 49. DLRLC
- Mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și Alexandria mai bine decît mine. CREANGĂ, A. 11. DLRLC
- Tu citești scrisori din roase plicuri Și într-un ceas gîndești la viața toată. EMINESCU, O. I 119. DLRLC
- Ai voit, amice, ca mai nainte de a o tipări să citesc eu, în manuscript, cartea romînească ce tu ai compus. ODOBESCU, S. III 9. DLRLC
- 1.1. A rosti un text cu voce tare pentru a comunica cuiva conținutul lui. DEX '09 DLRLC
- Mama a citit copilului o poveste. DLRLC
- E foarte frumos. Și dacă n-ai obosit, mai citește-ne ceva. VLAHUȚĂ, O. A. III 90. DLRLC
- La radio s-a citit articolul de fond din «Scânteia». DLRLC
-
- 1.2. A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Citește o simfonie. DLRLC
-
- 1.3. A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Citea harta amănunțită a regiunii. DLRLC
-
- 1.4. A înregistra, a desluși indicațiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. A descoperi, a sesiza gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Chiar dacă unii tac... eu citesc în privirile lor batjocura. STANCU, D. 320. DLRLC
- Citi tristețea de pe chipul tovarășului său. SAHIA, N. 32. DLRLC
-
-
- A citit mult pentru examene. DLRLC
-
- Om care citește mult. DLRLC
-
-
- 4. (Despre preoți) A face lectura, în anumite ocazii, a unor texte religioase. DLRLC
- Mă, dascăle, n-am isprăvit. – Dar ce, părinte, nu i-am citit? TEODORESCU, P. P. 130. DLRLC
-
- A citi în stele = a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. DEX '09 DLRLC
- A citi (cuiva) în palmă = a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. DEX '09
etimologie:
- čitati, čisti DEX '98 DEX '09
citit, citităadjectiv
-
- Un om citit. DLRLC
-
etimologie:
- citi DEX '09 DEX '98 NODEX
cititsubstantiv neutru
- 1. Citanie, citire, lectură, parcurgere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: citanie citire lectură parcurgere
etimologie:
- citi DEX '09 DEX '98