CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Reg.) Timp foarte scurt; clipă. – Din ceas.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui ceas (1); timp foarte scurt; clipă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CESCÚȚ s. v. ceas, clipă, clipită, minut, moment, oră, secundă, timp, vreme.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cescúț, V. ceas.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

1) ceas n., pl. urĭ (vsl. časŭ). Ora, a doŭă-zecĭ și patra parte dintre doŭă răsăriturĭ de soare. Moment, timp: ceasu prînzuluĭ, ceasu plecăriĭ. Ceasornic: un ceas de aur, ceasu umblă în ainte [!]. Ceas răŭ, moment care aduce nefericire. Într´un ceas bun, noroc să dea Dumnezeŭ (formulă de urare). La opt ceasurĭ saŭ la opt, la ceasu al optulea. Cît e ceasu (V. cît), ce ceas e saŭ cîte ceasurĭ sînt, ce oră e, ce oră arată ceasornicu? E ceasu opt (și) jumătate, opt și un sfert, opt fără un sfert, opt și 10, opt fără 10 minute saŭ sînt opt ceasurĭ, ceasornicu arată opt ore ș. a. Pl. Părțĭ din ceaslov rostite la diferite ceasurĭ. – Dim. cescuț, pl. urĭ saŭ e (Prav. MB).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink