2 definiții pentru certătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

certătu sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: certa + -ătură] Certat1 (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

certătu s. f., pl. certături

Intrare: certătură
certătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • certătu
  • certătura
plural
  • certături
  • certăturile
genitiv-dativ singular
  • certături
  • certăturii
plural
  • certături
  • certăturilor
vocativ singular
plural