3 intrări
40 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (6)
- relaționale (11)
- etimologice (1)
- specializate (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CERNIT1 s. n. (Rar) Cernire. – V. cerni.
CERNIT1 s. n. (Rar) Cernire. – V. cerni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERNIT2, -Ă, cerniți, -te, adj. 1. (Pop.) De culoare neagră. ♦ (Despre haine) Negru, de doliu. 2. (Despre oameni) Care poartă doliu. 3. Fig. Mâhnit, îndurerat, trist; posomorât, mohorât. – V. cerni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cernit2, ~ă [At: CANTEMIR, ap. DA / Pl: ~iți, ~e / E: cerni] 1 a Înnegrit. 2 a Care poartă doliu. 3 a Întristat. 4 sf (Art) Dans țărănesc asemănător cu „ciubetul”. 5 sf Melodie după care se execută cernita (4). 6 sf Melodie și dans cernita, considerate împreună.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cernit1 sn [At: MARIAN, Î. 405/15 / Pl: ~uri / E: cerni] Doliu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERNIT2, -Ă, cerniți, -te, adj. 1. De culoare neagră. ♦ (Despre haine) Negru, de doliu. 2. (Despre oameni) Care poartă doliu. 3. Fig. Mâhnit, îndurerat, trist; posomorât, mohorât. – V. cerni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERNIT1 s. n. (Rar) Acțiunea de a cerni și rezultatul ei; înnegrire, cernire. Cernitul lînii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERNIT2, -Ă, cerniți, -te, adj. 1. De culoare neagră, vopsit sau mînjit cu negru. Corbule, corbide, pasăre cernită, adu-mi tu mie un cioc de apă. ISPIRESCU, L. 223. Bată-te dumnezeu, naș, Cu cine mă cununași, Cu urîta cisnovită (= slută), Ca căldarea de cernită. HODOȘ, P. P. 141. ◊ (Poetic) Zările erau cernite. CAMILAR, N. I 222. Vara trece; pe cărări Frunza-n codru sună, Trec cernite înserări, Nopți adînci cu lună. TOPÎRCEANU, B. 11. ◊ Fig. Urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. EMINESCU, N. 7. 2. (Despre haine) De doliu; p. ext. (despre persoane sau lucruri) care poartă doliu, în doliu, îndoliat. Lia nu părăsise haină cernită. C. PETRESCU, S. 162. Mume cernite, șterge-vi-ți plînsul. MACEDONSKI, O. 1 20. Cum se purta ea acum, cernită de sus pînă jos, ca orice văduvă jalnică. CARAGIALE, O. III 48. 3. Fig. Mîhnit, întristat, îndurerat; jalnic, posomorit, mohorît. În dimineața de duminică încalecă trudită și cu ochii cerniți. SADOVEANU, B. 127. [Nălucile] au fețele cernite ca o zi de iarnă grea. MACEDONSKI, O. I 133. Crai-nou, strălucite! Plînsă m-ai găsit, Cu gînduri mîhnite, Cu chipul cernit. ALECSANDRI, P. I 21. O văd umblînd necontenit galbenă și cernită. NEGRUZZI, S. III 345.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERNIT1 s. n. (Rar) Cernire. – V. cerni.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CERNIT2, -Ă, cerniți, -te, adj. 1. De culoare neagră. ♦ (Despre haine) Negru, de doliu. 2. (Despre oameni) Care poartă doliu. 3. Fig. Mîhnit, îndurerat, trist; posomorît, mohorît. – V. cerni.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
cernit a. fig. întunecat: inimă cernită.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERNI, cernesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A vopsi în negru (în semn de doliu); a înnegri. 2. Refl. A se îmbrăca în haine negre, a-și vopsi hainele în negru, în semn de doliu; a purta doliu. 3. Refl. Fig. A se mâhni, a se întrista. – Din sl. črŭniti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERNI, cernesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A vopsi în negru (în semn de doliu); a înnegri. 2. Refl. A se îmbrăca în haine negre, a-și vopsi hainele în negru, în semn de doliu; a purta doliu. 3. Refl. Fig. A se mâhni, a se întrista. – Din sl. črŭniti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cerni [At: DEX2 / Pzi: ~nesc / E: vsl чρъзнити] 1 vt (Pop) A vopsi în negru (în semn de doliu) Si: a înnegri. 2 vr A se îmbrăca în haine negre, în semn de doliu. 3 vr A-și vopsi hainele în negru, în semn de doliu. 4 vr A purta doliu. 5 vr A se mâhni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERNI, cernesc, vb. IV. 1. Tranz. (Popular și arhaizant) A vopsi în negru, a înnegri, a căni. Întinde frățeasca ta mînă, Cernită de hieru-n uzini, Plugarului vajnic ce ară Cu trudă bătrîna țarină. BENIUC, V. 128. 2. (Fig.) Noaptea cade cernind lazaretul. TOMA, C. V. 357. ◊ Refl. pas. Pînzele vi se-nnegrească, Pînzele vi se cernească, Ca cerneala de condei. TEODORESCU, P. P. 563. (Fig.) Vin turcii! O, strigătul acesta a făcut... să se cernească lumina soarelui, în multe din zilele părinților noștri. GALACTION, O. I 276. 2. Refl. A se îmbrăca în haine negre, a-și vopsi în negru hainele în semn de doliu; a purta doliu, a fi în doliu. Mă lepăd de toate-a lumei, mă cernesc, mă întristez. CONACHI, P. 98. Cu straie negre m-oi cerni, De tine m-oi despărți. SEVASTOS, C. 140. Cînd văd o barză neagră, zic că-i văduvă și s-a cernit dîndu-se prin Marea Neagră. ȘEZ. VIII 53. Zy Tranz. De-o să mor la primăvară, Să mă plîngeți tu și mama, Amîndouă să mă plîngeți Și să vă cerniți năframa. GOGA, P. 47. Iie albă mi-oi cerni, Dacă tu, bade-i porni; Părul mi l-oi despleti Și pre tine te-oi jeli. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 110. 3. Refl. Fig. A se mîhni, a se întrista. Cînd își punea în minte scîrba ce vor simți moșnegii, i se cernea și mai strașnic inima. CONTEMPORANUL, VI 103. I s-au cernit fața și ochii s-au turburat. CONACHI, P. 50.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERNI, cernesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A vopsi în negru; a înnegri. ♦ A vopsi în negru în semn de doliu. 2. Refl. A se îmbrăca în haine negre, a-și vopsi hainele în negru, în semn de doliu; a purta doliu. 3. Refl. Fig. A se mîhni, a se întrista. – Slav (v. sl. črŭniti).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A CERNI ~esc tranz. A face să devină negru; a înnegri. /<sl. țruniti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE CERNI mă ~esc intranz. 1) A se îmbrăca în haine negre în semn de doliu. 2) fig. A fi cuprins de un sentiment apăsător (de tristețe, de durere, de jale etc.). /<sl. țruniti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cernì v. 1. a boì negru: a-și cerni barba; 2. a. îmbrăca în negru (ca semn de jale): au cernit casa; 3. fig. a întuneca: întristarea îi cerni inima. [Slav. ČRŬNITI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cernésc v. tr. (vsl. črŭniti). Rar. Înegresc. Îmbrac în doliŭ. V. refl. Mă îmbrac în haĭne de doliŭ. Fig. Mă întristez: a-țĭ cerni inima.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cernit (rar) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cernit (rar) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cernit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cerni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cernesc, 3 sg. cernește, imperf. 1 cerneam; conj. prez. 1 sg. să cernesc, 3 să cernească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cerni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cernesc, imperf. 3 sg. cernea; conj. prez. 3 să cernească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cerni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cernesc, imperf. 3 sg. cernea; conj. prez. 3 sg. și pl. cernească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CERNIT adj. v. înnegrit, negru.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CERNIT adj. 1. v. îndoliat. 2. îndoliat, negru. (Haine ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CERNIT s. v. înnegrire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cernit s. v. ÎNNEGRIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERNIT adj. 1. îndoliat. (Om ~.) 2. îndoliat, negru. (Haine ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cernit adj. v. ÎNNEGRIT. NEGRU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERNI vb. v. înnegri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CERNI vb. v. îndolia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CERNI vb. a (se) îndolia.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cerni vb. v. ÎNNEGRI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se cerni ≠ a se învoioșa
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cerni (cernesc, cernit), vb. – 1. A înnegri, a vopsi în negru. – 2. A îmbrăca în doliu. – 3. A se călugări. – 4. A întrista, a amărî, a supăra. Sl. črŭniti „a înnegri”, de la crŭnŭ „negru” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48). Adj. s-a păstrat în rom. doar ca nume de oi (cernă), de boi (cernea), de cîini (cernei) și de rîuri (Cerna), ca și în mai multe toponime (Cernica, Cernăuți). – Der. cerneală, s. f. (acțiunea de a înnegri sau de a vopsi în negru; colorant negru în general; doliu; necaz, cerneală neagră; cerneală în general; Arg., cafea), din sl. črŭnilo, cu suf. modificat după rom. -eală (Iordan, Dift., 82; DAR); cernica s. f. (Arg., carte de joc, optar), probabil aluzie la mănăstirea Cernica, deși nu este clară explicația; cernușcă, s. f. (plantă Nigella sativa, Nigella arvensis), din rus. černuška (Tiktin); ciornă, s. f. (concept, bruion), din rus. čornyi „negru; concept, bruion” (Cihac, II, 48); ciornaie, s. f. (Mold., animal sfrijit); ciornei, s. m. (persoană cu tenul măsliniu); ciorni, vb. (a face o ciornă); ciornoglav, adj. (bolnăvicios), din bg. černoglava „cap negru” (Pușcariu, JB, XVI, 222).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cernit, -ă, cerniți, -te, adj. 1. De culoare neagră. 2. Îndoliat. 3. Îndurerat, întristat. – Din cerni (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cernit, -ă, cerniți, -te, adj. – 1. De culoare neagră. 2. Îndoliat. 3. Îndurerat, întristat. – Din cerni (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cerni, cernesc, v.t. A vopsi în negru; a înnegri: „Să cernească puștile, / Că să duc răgutile” (Bilțiu, 2006: 112). – Din sl. črǔniti „a înnegri” (DLRM, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cerni, cernesc, vb. tranz. – A vopsi în negru; a înnegri: „Să cernească puștile, / Că să duc răgutile” (Bilțiu, 2006: 112). – Din sl. črǔniti „a înnegri”, de la crǔnǔ „negru” (Miklosich, Cihac, cf. DER; DLRM, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
cernit, cernităadjectiv
- 1. De culoare neagră. DEX '09 DLRLCsinonime: înnegrit
- Corbule, corbide, pasăre cernită, adu-mi tu mie un cioc de apă. ISPIRESCU, L. 223. DLRLC
- Bată-te dumnezeu, naș, Cu cine mă cununași, Cu urîta cisnovită (= slută), Ca căldarea de cernită. HODOȘ, P. P. 141. DLRLC
- Zările erau cernite. CAMILAR, N. I 222. DLRLC
- Vara trece; pe cărări Frunza-n codru sună, Trec cernite înserări, Nopți adînci cu lună. TOPÎRCEANU, B. 11. DLRLC
- Urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. EMINESCU, N. 7. DLRLC
-
- Lia nu părăsise haină cernită. C. PETRESCU, S. 162. DLRLC
-
-
- 2. (Despre oameni) Care poartă doliu. DEX '09 DLRLCsinonime: îndoliat
- Mume cernite, șterge-vi-ți plînsul. MACEDONSKI, O. 1 20. DLRLC
- Cum se purta ea acum, cernită de sus pînă jos, ca orice văduvă jalnică. CARAGIALE, O. III 48. DLRLC
-
- 3. Jalnic, mohorât, mâhnit, posomorât, trist, îndurerat, întristat. DEX '09 DLRLC
- În dimineața de duminică încalecă trudită și cu ochii cerniți. SADOVEANU, B. 127. DLRLC
- [Nălucile] au fețele cernite ca o zi de iarnă grea. MACEDONSKI, O. I 133. DLRLC
- Crai-nou, strălucite! Plînsă m-ai găsit, Cu gînduri mâhnite, Cu chipul cernit. ALECSANDRI, P. I 21. DLRLC
- O văd umblînd necontenit galbenă și cernită. NEGRUZZI, S. III 345. DLRLC
-
etimologie:
- cerni DEX '09 DEX '98 DLRM
cernitsubstantiv neutru
-
- Cernitul lânii. DLRLC
-
etimologie:
- cerni DEX '09 DEX '98 DLRM
cerni, cernescverb
-
- Întinde frățeasca ta mînă, Cernită de lucru-n uzini, Plugarului vajnic ce ară Cu trudă bătrîna țărînă. BENIUC, V. 128. DLRLC
- Noaptea cade cernind lazaretul. TOMA, C. V. 357. DLRLC
- Pînzele vi se-nnegrească, Pînzele vi se cernească, Ca cerneala de condei. TEODORESCU, P. P. 563. DLRLC
- Vin turcii! O, strigătul acesta a făcut... să se cernească lumina soarelui, în multe din zilele părinților noștri. GALACTION, O. I 276. DLRLC
-
- 2. A se îmbrăca în haine negre, a-și vopsi hainele în negru, în semn de doliu; a purta doliu. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îndolia
- Mă lepăd de toate-a lumei, mă cernesc, mă întristez. CONACHI, P. 98. DLRLC
- Cu straie negre m-oi cerni, De tine m-oi despărți. SEVASTOS, C. 140. DLRLC
- Cînd văd o barză neagră, zic că-i văduvă și s-a cernit dîndu-se prin Marea Neagră. ȘEZ. VIII 53. DLRLC
- De-o să mor la primăvară, Să mă plîngeți tu și mama, Amîndouă să mă plîngeți Și să vă cerniți năframa. GOGA, P. 47. DLRLC
- Iie albă mi-oi cerni, Dacă tu, bade-i porni; Părul mi l-oi despleti Și pre tine te-oi jeli. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 110. DLRLC
-
-
- Cînd își punea în minte scîrba ce vor simți moșnegii, i se cernea și mai strașnic inima. CONTEMPORANUL, VI 103. DLRLC
- I s-au cernit fața și ochii s-au turburat. CONACHI, P. 50. DLRLC
-
etimologie:
- črŭniti DEX '98 DEX '09