Cernavoda f. («Apă Neagră») 1. râu în Dobrogea, iese din lacul cu acelaș nume și se varsă în Dunăre lângă comuna Cernavoda; 2. orășel așezat pe Dunăre, în județul Constanța: 5850 loc. Stațiune vamală și de cale ferată. Port pe Dunăre cu mărețul pod Carol I.

CERNAVODĂ 1. Oraș în jud. Constanța, port pe dr. Dunării, situat în zona de confl. a Dunării cu Canalul Dunăre-Marea Neagră; 20.862 loc. (1991). Ciment, ipsos, var, prefabricate din beton; prelucr. lemnului; produse lactate; panificație. Centrală nuclearo-electrică (în construcție din 1980). La SE de oraș se află o ecluză cu două porturi de așteptare. În apropierea orașului au fost descoperite mai multe așezări și necropole datînd din Neolitic, începutul epocii fierului, din perioada elenistică și romană. Între 1890 și 1895, inginerul român Anghel Saligny a construit, între C. și Fetești, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiței și brațul Borcea (numit inițial „Carol I”) în lungime totală de 4.037 m (din care podul pr. peste Dunăre de 1.662 m și cel peste Borcea de 920 m), cel mai lung din Europa la acea dată. În 1987 a fost dat în folosință ansamblul feroviar și rutier de la Fetești la C. Amplasate paralel și în apropierea celor vechi, noile poduri de la C. și Fetești, prevăzute fiecare cu cîte două linii de c. f., iar cele rutiere transformate în autostradă, reușesc să mărească traficul și să dubleze firele de circulație. În antic. s-a numit Axiopolis. 2. Grup de culturi preistorice răspîndite în SE României, denumite C_I, C_II și C_III, datînd de la sfîrșitul Neoliticului și pînă în perioada de tranziție de la Neolitic la epoca bronzului (c. 2.500 î. Hr.-2.000 î. Hr.).