9 definiții pentru cerargirit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CERARGIRIT s. n. Clorură de argint naturală, folosită ca minereu de argint. – Din fr. cérargyrite.
cerargirit sn [At: DN3 / Pl: ~iți / E: fr cérargiryte] Clorură de argint naturală, existând ca minereu de argint.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERARGIRIT s. n. Clorură de argint naturală, întrebuințată ca minereu de argint. – Din fr. cérargyrite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERARGIRIT s. n. Clorură de argint naturală, întrebuințată ca minereu de argint. – Fr. cérargyrite.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CERARGIRIT s.n. Clorură de argint naturală, folosită ca minereu de argint. [< fr. cérargyrite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERARGIRIT s. n. clorură de argint naturală, folosită ca minereu de argint. (< fr. cérargyrite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cerargirit (desp. ce-rar-/cer-ar-) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!cerargirit (ce-rar-/cer-ar-) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cerargirit s. n. (sil. mf. cer-ar-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ce-rar-, cer-ar-
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cerargiritsubstantiv neutru
- 1. Clorură de argint naturală, folosită ca minereu de argint. DEX '09 DN
etimologie:
- cérargyrite DEX '09 DEX '98 DN