dexonline

info

4 intrări

30 de definiții

explicative DEX (20)
ortografice DOOM (6)
sinonime (4)

Explicative DEX

CERȘITORIT s. n. v. cerșetorit.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

cerșitorit sn vz cerșetorit

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

CERȘITORIT s. n. (Rar) Cerșitorie. – Variantă: cerșetorit s. n.

CERȘETORI, cerșetoresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A cerși; a cere (ca un cerșetor). [Var.: cerșitori vb. IV] – Din cerșetor.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

CERȘETORIT s. n. (Rar) Cerșetorie. [Var.: cerșitorit s. n.] – V. cerșetori.

CERȘITORI vb. IV v. cerșetori.

cerșători vti vz cerșetori

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

cerșetori vti [At: NEGRUZZI, S. I, 164 / V: ~șit~, ~șăt~ / Pzi: ~resc / E: cerșetor] 1 A cerși. 2 (Fig) A cere ca un cerșetor.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

cerșetorit sn [At: CREANGĂ, A. 138 / V: ~șit~ / Pl: ~uri / E: cerșetori] Cerșetorire.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

cerșitori vti vz cerșetori

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

CERȘETORI (-oresc) vb. tr. și intr. A cerși, a cere milă: călugării sînt siliți să cerșetorească prin sate pentru ținerea vieții lor (ALX.); cerșitorea la acea biserică... de mai bine de 50 (de) ani (CRG.) [cerșetor].

CERȘETORIT, ❍ CERȘITORIT sbst. Faptul de a cerșetori cerșit: în loc să umble... ca alți popi după cerșetorit (CRG.).

CERȘETORI vb. IV v. cerșitori.

CERȘETORIT s. n. v. cerșitorit.

CERȘITORI, cerșitoresc, vb. IV. Intranz. A cerși, a umbla cu cerșitul; a cere ca un cerșitor. Moșul Haralambie cerșitorea la acea biserică și în acea parte de loc de mai bine de 50 ani. ȘEZ. VI 169. ◊ Tranz. Vă aduceți aminte de un sarac pre care îl întîlneați... pe uliți, prin piețe, pre la biserici, cerșitorind mila creștinilor. NEGRUZZI, S. I 252. – Variantă: cerșetori (NEGRUZZI, S. I 164) vb. IV.

CERȘETORIT s. n. (Rar) Cerșetorie. [Var.: cerșitorit s. n.] – V. cerșetori.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

CERȘITORI vb. IV. v. cerșetori.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

A CERȘETORI ~esc 1. intranz. 1) A fi cerșetor. 2) A trăi ca un cerșetor. 2. tranz. A cere de pomană; a cerși. /Din cerșetor

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

cerșetorì v. a cerșì.

2) cerșitorésc v. intr. Trăĭesc cerșind. V. tr. A cerșitori milă.

Ortografice DOOM

cerșetori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșetoresc, 3 sg. cerșetorește, imperf. 1 cerșetoream; conj. prez. 1 sg. să cerșetoresc, 3 să cerșetorească

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

cerșetorit (rar) s. n.

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

cerșetori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșetoresc, imperf. 3 sg. cerșetorea; conj. prez. 3 să cerșetorească

cerșetorit (rar) s. n.

cerșetori vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșetoresc, imperf. 3 sg. cerșetorea; conj. prez. 3 sg. și pl. cerșetorească

cerșetorit s. n.

Sinonime

CERȘETORI vb. v. cere, cerși, milogi.

CERȘETORIT s. v. cerșeală, cerșetorie, cerșit, milogeală, milogit.

cerșetori vb. v. CERE. CERȘI. MILOGI.

cerșetorit s. v. CERȘEALĂ. CERȘETORIE. CERȘIT. MILOGEALĂ. MILOGIT.

Intrare: cerșitorit

cerșitorit

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

Intrare: cerșetori

cerșetori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv intranzitiv

verb (VT401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cerșetori	cerșetorire	cerșetorit cerșetoritu‑	cerșetorind cerșetorindu‑	singular	plural
		(a) cerșetori	cerșetorire	cerșetorit cerșetoritu‑	cerșetorind cerșetorindu‑	cerșetorește	cerșetoriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cerșetoresc	(să) cerșetoresc	cerșetoream	cerșetorii	cerșetorisem
	a II-a (tu)	cerșetorești	(să) cerșetorești	cerșetoreai	cerșetoriși	cerșetoriseși
	a III-a (el, ea)	cerșetorește	(să) cerșetorească	cerșetorea	cerșetori	cerșetorise
plural	I (noi)	cerșetorim	(să) cerșetorim	cerșetoream	cerșetorirăm	cerșetoriserăm cerșetorisem
	a II-a (voi)	cerșetoriți	(să) cerșetoriți	cerșetoreați	cerșetorirăți	cerșetoriserăți cerșetoriseți
	a III-a (ei, ele)	cerșetoresc	(să) cerșetorească	cerșetoreau	cerșetoriră	cerșetoriseră

cerșitori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv intranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cerșitori	cerșitorire	cerșitorit cerșitoritu‑	cerșitorind cerșitorindu‑	singular	plural
		(a) cerșitori	cerșitorire	cerșitorit cerșitoritu‑	cerșitorind cerșitorindu‑	cerșitorește	cerșitoriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cerșitoresc	(să) cerșitoresc	cerșitoream	cerșitorii	cerșitorisem
	a II-a (tu)	cerșitorești	(să) cerșitorești	cerșitoreai	cerșitoriși	cerșitoriseși
	a III-a (el, ea)	cerșitorește	(să) cerșitorească	cerșitorea	cerșitori	cerșitorise
plural	I (noi)	cerșitorim	(să) cerșitorim	cerșitoream	cerșitorirăm	cerșitoriserăm cerșitorisem
	a II-a (voi)	cerșitoriți	(să) cerșitoriți	cerșitoreați	cerșitorirăți	cerșitoriserăți cerșitoriseți
	a III-a (ei, ele)	cerșitoresc	(să) cerșitorească	cerșitoreau	cerșitoriră	cerșitoriseră

cerșători verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cerșători	cerșătorire	cerșătorit cerșătoritu‑	cerșătorind cerșătorindu‑	singular	plural
		(a) cerșători	cerșătorire	cerșătorit cerșătoritu‑	cerșătorind cerșătorindu‑	cerșătorește	cerșătoriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cerșătoresc	(să) cerșătoresc	cerșătoream	cerșătorii	cerșătorisem
	a II-a (tu)	cerșătorești	(să) cerșătorești	cerșătoreai	cerșătoriși	cerșătoriseși
	a III-a (el, ea)	cerșătorește	(să) cerșătorească	cerșătorea	cerșători	cerșătorise
plural	I (noi)	cerșătorim	(să) cerșătorim	cerșătoream	cerșătorirăm	cerșătoriserăm cerșătorisem
	a II-a (voi)	cerșătoriți	(să) cerșătoriți	cerșătoreați	cerșătorirăți	cerșătoriserăți cerșătoriseți
	a III-a (ei, ele)	cerșătoresc	(să) cerșătorească	cerșătoreau	cerșătoriră	cerșătoriseră

arată variantele

Intrare: cerșetorit (part.)

cerșetorit² (part.)

participiu (PT2) Surse flexiune: DOR		masculin		feminin
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	cerșetorit	cerșetoritul cerșetoritu‑	cerșetorită	cerșetorita
nominativ-acuzativ	plural	cerșetoriți	cerșetoriții	cerșetorite	cerșetoritele
genitiv-dativ	singular	cerșetorit	cerșetoritului	cerșetorite	cerșetoritei
genitiv-dativ	plural	cerșetoriți	cerșetoriților	cerșetorite	cerșetoritelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

cerșitorit² (part.)

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	cerșitorit	cerșitoritul cerșitoritu‑	cerșitorită	cerșitorita
nominativ-acuzativ	plural	cerșitoriți	cerșitoriții	cerșitorite	cerșitoritele
genitiv-dativ	singular	cerșitorit	cerșitoritului	cerșitorite	cerșitoritei
genitiv-dativ	plural	cerșitoriți	cerșitoriților	cerșitorite	cerșitoritelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

arată variantele

Intrare: cerșetorit (s.n.)

cerșetorit¹ (s.n.) substantiv neutru (numai) singular

substantiv neutru (N29)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	cerșetorit	cerșetoritul cerșetoritu‑
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	cerșetorit	cerșetoritului
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

cerșitorit¹ (s.n.) substantiv neutru (numai) singular

substantiv neutru (N29)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	cerșitorit	cerșitoritul cerșitoritu‑
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	cerșitorit	cerșitoritului
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

cerșetori, cerșetorescverb

1. A cere (ca un cerșetor). DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: cere cerși milogi
- format_quote Moșul Haralambie cerșitorea la acea biserică și în acea parte de loc de mai bine de 50 ani. ȘEZ. VI 169. DLRLC
- format_quote Vă aduceți aminte de un sarac pre care îl întîlneați... pe uliți, prin piețe, pre la biserici, cerșitorind mila creștinilor. NEGRUZZI, S. I 252. DLRLC

etimologie:

cerșetor DEX '09 DEX '98

cerșetoritsubstantiv neutru

1. rar Cerșeală, cerșetorie, cerșit, milogeală, milogit. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: cerșeală cerșetorie cerșit milogeală milogit

etimologie:

vezi cerșetori DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.