3 definiții pentru cepătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cepătúră, V. începătură.
începătură sf [At: CORESI, PS. 225 / Pl: ~ri / E: începe + ~(ă)turâ] (Îvp) 1 Origine. 2 Început. 3 Paragraf. 4 Exemplu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
începătúră f., pl. ĭ. Rar. Început. Origine. – Vechĭ și cepătură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cepătură
cepătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||