CENZURÁ, cenzurez, vb. I. Tranz. A aplica cenzura. ♦ Fig. A exercita un control asupra moravurilor. – Din fr. censurer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CENZURÁ ~éz tranz. (publicații, emisiuni, însărcinări etc.) A supune cenzurii. /<fr. censurer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZURÁ vb. I. tr. 1. A aplica măsuri de cenzură; (p. ext.) a opri, a interzice (o publicație). 2. (Fig.) A controla, a supraveghea (moravurile). [< fr. censurer, it. censurare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZURÁ vb. tr. 1. a aplica măsuri de cenzură; (p. ext.) a interzice (o publicație). 2. (fig.) a supraveghea (moravurile). 3. a adopta o moțiune de cenzură. 4. a pronunța o sancțiune împotriva cuiva; a blama, a dezaproba; a condamna. (< fr. censurer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZURÁ, cenzurez, vb. I. Tranz. A aplica cenzura; p. ext. a suprima sau a interzice o publicație. ♦ Fig. A exercita un control asupra moravurilor. – Fr. censurer.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cenzurá vb., ind. prez. 1 sg. cenzuréz, 3 sg. și pl. cenzureáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZÚRĂ, cenzuri, s. f. 1. Control prealabil exercitat, în unele state, asupra conținutului publicațiilor, spectacolelor, emisiunilor de radioteleviziune și, în anumite condiții, asupra corespondenței și convorbirilor telefonice; organ care exercită acest control. 2. Demnitatea, funcția de cenzor în vechea Romă. – Din lat. censura, fr. censure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZÚRĂ ~i f. 1) Control (de stat) efectuat asupra presei, radioului, televiziunii, spectacolelor și corespondenței. 2) Organ oficial care exercită acest control. 3) (în Roma antică) Funcție de cenzor. [G.-D. cenzurii] /<lat. censura, fr. censure
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZÚRĂ s.f. 1. (Ist.) Demnitatea și funcția de cenzor în vechea Romă. 2. Control exercitat asupra publicațiilor și tipăriturilor pentru a împiedica propagarea unor idei; organ care exercită acest control. 3. Funcție psihologică care, în teoria lui Freud, refulează în inconștient dorințele neconforme cu convențiile sociale. ♦ Critică, blam public. [< lat. censura, cf. it. censura, fr. censure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZÚRĂ s. f. 1. demnitatea și funcția de cenzor (1). 2. control exercitat de anumite organe ale unui stat asupra publicațiilor, spectacolelor, emisiunilor și, în timp de război, asupra corespondenței trimise prin poștă; organ care exercită acest control. 3. funcție psihologică care, în teoria lui Freud, refulează în inconștient dorințele neconforme cu convențiile sociale. 4. critică, blam public. (< fr. censure, lat. censura)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENZÚRĂ, cenzuri, s. f. Control exercitat de statul capitalist asupra publicațiilor și tipăriturilor, pentru a împiedica propagarea ideilor înaintate și a informațiilor reale; organ de stat care exercită acest control. – Lat. lit. censura (fr. censure).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cenzúră s. f., g.-d. art. cenzúrii; pl. cenzúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*censúră f., pl. ĭ (lat. censura). Funcțiunea de censor. Critica uneĭ cărțĭ. Reprobare: a se expune censuriĭ publiculuĭ. Judecată bisericească care suspendă și interzice. Cercetare pe care un guvern o exercită asupra cărților și ziarelor în ainte [!] de a permite orĭ interzice publicarea. Pedeapsă disciplinară p. deputațĭ, avocațĭ ș. a.; Comitet care exercită censura. – Fals cenzură (după germ. și rus.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*censuréz v. tr. (d. censură; fr. censurer). Mustru, critic. Aplic pedeapsa censuriĭ. – Și cenz- (după germ. și rus.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink